Arhivă | Aprilie 2013

Invata sa oferi iubire (1)

love courage

Cand iubesti, reusesti sa devii orice lucru al creatiei „. – Paulo Coelho

Iubirea este fara indoaiala singura cale catre o viata fericita si traita asa cum ne dorim cu adevarat.  Este esenta vietii. Iubirea vindeca totul. Cu toate ca suna foarte absurd pentru zilele noastre, iubirea se afla pretutindeni, doar ca este ascunsa de toate vesmintele false pe care le imbracam zi de zi.

Atunci cand ne-am nascut, am cunoscut iubirea absoluta. Iubirea divina, cea care ne-a creat.  Pe masura ce am crescut, am inceput incet-incet sa pierdem din aceasta iubire.  Ne-am departat total de fiinta noastra adevarata si ne-am transformat. Critica, vinovatia, rusinea, teama au inceput sa ne intre in reflex si sa actionam in consecinta. Bebelusii nu stiu ce inseamna rusine sau vinovatie, ei isi exprima liber sentimentele si emotiile fara a le fi teama de ceva.

Iti dai seama cum am ajuns sa traim fiindu-ne frica sa ne exprimam liber?  Ne e frica de fapt de noi insine. Nu e de mirare ca toate resentimentele pe care le ingropam in interior de-a lungul timpului ies candva la suprafata si nu ne lasa sa ne traim viata fericiti. Fericirea nu vine de nicaieri din exterior. Noi suntem izvorul care o genereaza.  Iar frustrarile pe care le simtim intr-un anumit moment al vietii nu sunt altceva decat oglinda perfecta a faptului ca ne-a fost teama sa ne exprimam liber. Sa ne manifestam in voie, fara niciun fel de teama.

Putem alege sa ne traim viata cu frica sau cu iubire. Frica nu este altceva decat o nevoie neanuntata pe care tu ai o ai.  Cand am nevoie de ceva de la tine, atuinci mi-e frica de tine. Mi-e frica ca nu voi primi ceea ce imi trebuie ca sa-mi satisfac nevoia. Dar atunci cand eu sunt impacat si nu-mi trebuie nimic de la tine , ce frica sa-mi fie de tine? Eu am viata mea, tu ai viata ta.  Frica apare si atunci cand ma tem sa nu pierd ceva. Am multi bani si mi-e frica sa nu-i pierd. Si atunci nu ma mai manifest liber in fata oamenilor, ca cine stie…? Se trezeste unu’  ca vrea sa ma jefuiasca.

O frica pe care eu am simtit-o de-a lungul timpului a fost frica notelor. Nu am excelat la toate materiile in scoala generala , in afara de romana si sport. Si mi-era frica cand luam vreo nota mica ca nu cumva sa ma certe parintii. Si eu stiam in sinea mea ca daca ma duc si le spun ca am luat acea nota, ei poate n-o sa-mi mai cumpere ceea ce-mi doresc eu. Pot spune ca e cel mai cumplit sentiment. Sa te simti mereu incordat si fricos la gandul asta. Si parintii nu mi-au spus niciodata ca doar daca iau note mari stau de vorba cu mine, asta era doar in capul meu. Bineinteles ca imi spuneau sa fiu  un copil cu rezultate bune, dar niciodata nu m-au santajat. Asta era doar  in mintea mea.

Aceasta atitudine pe care am avut-o mult timp m-a facut sa imi pierd increderea in mine si sa cred ca doar daca am un anume comportament voi fi iubita sau acceptata de catre cei din jur. Eu credeam ca cei din jur nu ma iubesc pentru ceea ce sunt si ca trebuie sa fac ceva iesit din comun pentru a – i face multumiti de mine. Acest lucru era cat se poate de fals. Si mi-am dat seama de asta cand mi-am facut curaj si am inceput sa le spun celor din jur si din familie ideile mele, visele mele si au fost de-a dreptul incantati. Atunci am inteles ca frica nu e decat un sentiment fals, pe care fiecare om si-l produce. Si ca e cea mai mare greseala din lume. Sa traiesti cu frica.  Ea nu exista cu adevarat.

Nu mai suntem capabili in ziua de azi sa ne exprimam liber si deschis iubirea pentru ca suntem prea distrasi din toate partile. Multe informatii, stiri, circula peste tot. Parca abia asteapta sa te prinda in mrejele lor si sa-ti ia tot ce ai mai bun. In loc sa ne concentram pe ceea ce ne dorim cu adevarat, ne concentram pe ceea ce nu ne dorim.

Mai exact, ne temem de atatea lucruri, incat toata atentia noastra se indreapta catre acele lucruri.  Si cum sa mai fim capabili sa  fim deschisi, pozitivi, optimisti, cand noi suntem mereu incordati si crispati, de teama sa nu ne ia vreunul banii din buzunar sau telefonul ?!  Vad peste tot in jurul meu oameni cuprinsi de toate aceste temeri. Intr-o lume guvernata din ce in ce mai mult de puterea banilor, oamenii au uitat cine sunt ei cu adevarat. Uitam de pasiunile noastre, de visele noastre, de cei dragi noua…

Si ne vom da seama foarte tarziu cum a trecut viata pe langa noi si nu am facut nimic de calitate cu timpul nostru.

Hai sa vedem in aceasta prima parte a articolului de ce nu reusim sa oferim iubire si care sunt obstacolele care ne impiedica.  Vom vedea in articolul urmator  cum sa reusim sa oferim iubire, pentru a fi cu adevarat multumiti sufleteste.

In primul rand, nu reusim sa oferim iubire datorita faptului ca suntem plini de goluri pe dinauntru. Imagineaza-ti ca esti pe dinauntru ca un schweitzer.schweizer

Ai foarte multe goluri interioare pe care trebuie sa ti le umpli. Ai suferit poate lipsa de iubire, de afectiune, ai avut multe esecuri, ai avut parte de singuratate si toate ti-au lasat foarte multe semne in sufletul tau. Si evident ca nu ai cum sa te simti implinit, puternic, cu rezervoarele pline de energie si gata sa te aventurezi in calatoria ce-o ai de facut.

Ai foarte multe goluri care cer sa fie umplute. Si cea mai mare greseala a oamenilor e ca se duc si cer atunci cand le lipseste ceva. Cer la ceilalti. Da-mi si mie iubire, afectiune, curaj, rabdare, etc. Iar cand ceri aceste lucruri, moartea sufletului tau se apropie. Tie iti lipsesc practic piese din puzzle-ul propriu si tu vrei sa inlocuiesti acele piese lipsa cu piese din alt puzzle. Nu e logic ca nu vei reusi sa completezi puzzle-ul tau?

Tu ai nevoie de propriile piese din puzzle, care se afla tot la tine. Trebuie doar sa le cauti mai bine, caci nu le-ai pierdut definitiv. Asadar, fiind plin de goluri, cum sa reusesti sa oferi iubire ? Trebuie mai intai sa umpli acele goluri, astfel incat sa fii complet si abia apoi vei putea oferi. Altfel incepi sa te agati ca un scai de tot ce iti pica-n mana si iti duci viata pe umerii altora. Devii un cersetor care sta si cere la toata lumea sa-i dea si lui: un pic de iubire, un pic de atentie, un pic de rabdare, de incurajare, etc. Si ajungi sa traiesti ca un rucsac pe spatele semenilor tai.

Asta se intampla cu cei mai multi oameni din pacate. Se duc si cersesc cu mana intinsa. Si apoi se intreaba de ce nu au succes. Pai pana nu esti un om implinit in interior, nu ai cum sa te bucuri de succes. Ajungi sa iti creezi relatii slabe, in care te agati de partener si apoi incepi cu reprosuri si manipulari ( ” N-ai mai facut asta pentru mine”, ” De ce nu esti langa mine?”, etc) , sau incepi sa iti critici prietenii ca nu-ti stau alaturi, ca nu te incurajeaza, etc.  E clar ca iti lipseste ceva si atunci incepi sa ceri din exterior. Ajungi sa iti faci rau atat tie, cat si celor din jurul tau.

Dar in momentul in care stii ca esti un om implinit, ca nu ai nevoie de iubirea sau de aprobarea celor din jur, cand simti ca iti esti suficient tie, nu mai ai nevoie de nimic altceva. Si atunci nu te mai agati de cei din jurul tau, reprosandu-le mereu comportamentul respingator fata de tine.

Asadar, nu avem decat o singura scapare : sa ajungem in acel punct in care sa ne fim suficienti noua insine. Sa nu mai simtim nevoia de validare sau de aprobare a celor din jur. Sa fim plini in interior , astfel incat sa nu ne mai completeze nimic din exterior. Doar cand atingem acest punct, vom reusi cu adevarat sa ne implinim viata. Nimeni altcineva nu iti poate oferi lucrurile de care ai nevoie cu adevarat. Pentru ca ceea ce ai nevoie cu adevarat se afla numai in interiorul tau.

Putem trai mult si bine  cu impresia ca vom gasi in exterior lucrurile care ne vor face fericiti. Insa totul va fi decat o iluzie. Ne vom da seama mai tarziu, dupa ce am cheltuit suficient timp si dupa ce am alergat destul prin viata, neavand nicio destinatie, ca nicaieri nu vom gasi comorile pe care le cautam. Pentru ca ele nu se afla decat in interiorul nostru. Exista aur peste tot in lume, si pietre scumpe, dar niciun diamant sau safir nu va straluci vreodata mai tare decat sufletul unui om. Pentru ca acolo se afla iubirea deplina , iubirea care devoreaza tot sau Agape, cum o numeste Coelho, iubirea care mentine viata pe Pamant.

” In fiecare om salasluieste un soare. Totul e sa-l lasam sa arda”. ( Socrate)

lightsoul

Anunțuri

Conversatii cu Dumnezeu

Un documentar care iti schimba viata.

Nu doar ceea ce avem conteaza in viata, ci ceea ce suntem in interior. Cu cat suntem mai plini de intelepciune, de iubire, de iertare in interior, cu atat vom avea mai multe in exterior. Asadar, noi suntem sursa de la care pleaca totul. Sufletul trebuie trezit la viata, daca vrem sa descoperim sensul vietii.

Cum sa avem mai multa incredere in noi? (1)

1110

Hey! Nu am scris de ceva vreme pe blog,  insa mi-am investit timpul in activitati care presupun iesirea din zona de confort,  asa ca timpul petrecut in fata calculatorului s-a micsorat. Ma simt mult mai bine si am prins si mai multa incredere in mine, ca tot vorbim de incredere.

Am vazut in articolul trecut de ce nu avem incredere in noi. Sunt multi factori, care presupun pe de-o parte educatia pe care am primit-o de catre cei care ne-au crescut, amprenta pe care ei si-au pus-o asupra personalitatii noastre inca de cand eram mici, precum si ceea ce tine de noi.  De stilul de viata pe care il avem. De rezultatele pe care le avem. Iar aici nu mai avem scuze, pentru ca e datoria noastra sa facem tot ce ne sta in puteri pentru a capata o incredere solida in noi si pentru a ne imbunatati pe zi ce trece orice aspect al vietii noastre.

In primul rand, pentru a avea incredere in tine e nevoie sa ai o oarecare experienta intr-un anumit domeniu. De exemplu, daca ai citit despre sport, despre cum sa pui masa musculara si ai aplicat ceea ce ai citit, ti-ai dat silinta, ai esuat, apoi ai incercat din nou si ti-a iesit mai bine ca prima oara, cand nu erai suficient de antrenat, reusesti in cele din urma sa capeti incredere in tine in ceea ce priveste sportul. Si iti spui: ” Hai ca nu e chiar atat de greu!”.

Cu cat exersezi mai mult in doemniul in care vrei sa capeti incredere in tine, cu atat vei avea mai multa. Important este sa incepi. Nu conteaza ca faci gafe, gresesti sau esuezi, procesul de invatare este absolut normal si firesc pentru toata lumea. Fii sigur ca niciun sportiv de performanta nu a reusit din prima sa alerge 10 kilometri fara sa gafaie sau sa ridice 100 de kilograme odata.
Totul incepe cu un prim pas. Nu trebuie decat sa ai curaj.

Curajul e cheia pentru a capata mai multa incredere in tine.

De foarte multe ori ne lasam influentati de cei spun cei din jur si, fir-ar sa fie, ii lasam sa ne judece si sa ne critice in toate felurile, renuntand astfel la visele noastre.  Renuntam doar din teama ca vom fi judecati sau izolati, sau ca nu ne va baga nimeni in seama. De ce sa renuntam la puterea din interiorul nostru? Citeam zilele astea pe blogul lui Pera Novacovici ( http://www.personalitatealfa.com) urmatorul lucru:

Mi-a scris o doamna acum doua zile.

A spus ca a iesit la alergat si i-a fost rusine de babele din fata blocului care se uitau ca la urs si barfeau. Cum de o doamna iese sa alerge?

Rezultatul acestei iesiri?

S-a intors in casa si a plans.

Ti se pare normal sa renunti la ceea ce iti doresti cu adevarat doar de gura unei societati mediocre prostita pana peste cap de televizor si politica? Ce rezultate au acei oameni de isi permit sa te critice sau sa rada de tine? Ce stil de viata au? Sunt ei exmple cu adevarat sau sunt buni doar de dat din gura?

De multe ori si eu ma revolt cand ma gandesc la aceste lucruri pentru ca ma gandesc de cate ori am auzit o gramada de lucruri pe care nu pot sa le fac, din partea unor papagali care habar n-aveau cum ii cheama sau ce vor sa faca cu viata lor. Ma gandesc la toti cei care mi-au rapit increderea in mine si mi-au pus piedici in momentul in care voiam sa fac sa fac ceva ce imi placea. Si, fiind si mai mica si neavand puterea sa ma ridic in 2 picioare si sa le spun: ” Lasati-ma in pace, e viata mea!” , ma lasam in bataia vantului dupa vorbele lor. Vorbe care nu faceau 2 lei! ” Nu poti” , ” E prea greu”, ” Stai cuminte in banca ta” , ” Vezi-ti de treaba” si multe altele.

Toate aceste vorbe venite din partea multor oameni care au sarit pe mine sa ma atace cand voiam sa fac ceva diferit, care au sarit cu gura sa ma descurajeze, sa imi rapeasca oportunitatea de a reusi si de a trai cum vreau mi-au luat increderea in mine.  De aia nu am de gand de gand sa mai las pe nimeni sa imi mai spuna vreodata ce sa fac sau cum sa fac atata timp cat stiu ca ei au 0 rezultate. Si nu am de gand sa mai las pe nimeni sa te descurajeze nici pe tine, pentru ca nu e corect sa vrei sa faci ceva si sa renunti doar de dragul altora.

Asa se pierde increderea. Asa am pierdut-o si eu. Dar cand m-am ridicat in 2 picioare si am zis :  ” Gata, pana aici! ” , pai nimeni nu mi-a mai zis ce sa fac sau cum sa fac.  M-am apucat si am citit despre incredere in sine, despre sanatate, nutritie, sport, domenii pe care le iubesc cu adevarat. Am esuat, am gresit, iar am incercat din nou, am progresat, dar nu am renuntat nicio clipa. Chiar si acum incerc sa renunt la anumite obiceiuri proaste, insa dureaza 30 de zile ca mintea, corpul si sufletul sa se obisnuiasca cu un nou obicei, de aceea e nevoie de rabdare in tot ce faci. Increderea in sine nu va aparea peste noapte. Dar facand progrese in fiecare zi, muncind cu pasiune si dedicatie pentru ce-ti doresti cu adevarat, fii sigur ca vei reusi sa o recapeti.

Primul lucru pe care il poti face daca vrei sa capeti incredere in tine rapid este:

      –     Iti alegi un domeniu in care vrei sa-ti dezvolti increderea in tine, indiferent  ca e vorba de:

nutritie, sport, iubire, relatii, psihologie,  sau orice altceva vrei tu si te apuci si

citesti, studiezi. Apoi aplici. Iesi din zona din confort. Nu stai in casa pe seriale

online, Facebook  sau jocuri pe calculator. Nu iti fie teama de greseala. E

normal sa gresesti, altfel nu ai mai invata. Gresesti, inveti, apoi o iei iar de la

capat. Si procesul se reia. Nu exista destinatie. Pe masura ce citesti, si tot aplici

si inveti, intrebi, experimentezi, ajungi sa devii un expert in acel domeniu si

evident ca increderea pe care o vei dobandi va fi una solida.

O sa vezi ca chiar si dupa prima greseala pe care o vei face vei capata incredre in tine. Va aparea un fir de paianjen imaginar, de care te vei agata cu toata forta. Si el te trage in directia unde se presupune ca ar trebui sa fi. Te trage dupa el si iti arata pasii. Iar tu, entuziamat o sa spui: ” Aaa … acuma nu mi se mai pare asa de greu. As putea sa fac si asta, si asta, si asta! ” .

Deja ti-ai invins teama de a gresi. Un citat frumos  spune : ” Nu exista greseala pe lumea asta mai mare decat a-ti fie teama sa gresesti! „. Da-ti voie sa gresesti. Stiu ca nu te-a invatat nimeni acest lucru. Nici pe mine.  Am fost invatata de multe ori ca e rusine daca faci un anumit lucru.  Si mi-a fost mereu teama sa incerc lucru noi doar la gandul ca voi gresi si poate ma voi face de ras.  Dar e datoria noastra sa evoluam, sa dam tot ce avem mai bun din noi pentru a reusi in final sa avem viata pe care ne-o dorim. Fara munca nu vom face nimic. Increderea in sine nu se capata asteptand.

Cu cat ai multa experienta intr-un domeniu, cu cat mai multa incredre in tine vei avea in domeniul respectiv. Iar experienta se dobandeste incercand. Facand lucrul respectiv. In orice domeniu al vietii.  Asta e doar prima parte. Mai sunt unele lucruri de spus despre increderea in sine, insa eu ti-am dat un exercitiu simplu si practic care pe mine m-a ajutat sa-mi recapat increderea in mine.  Iti voi spune si alte secrete in cele ce urmeaza.

Mi-am facut curaj, am ignorat celelalte voci din exterior si m-am pus pe treaba. M-am gandit intr-o zi asa: ” La urma urmei, fiecare are viata lui, fiecare e responsabil pentru ce are si ce este si oricum la sfarsitul oricarei zilei orice om e prea obosit ca sa-i mai pese de problemele mele. Asa ca de ce m-ar interesa atata ce zic altii despre mine? Chiar sa-i intereseze pe ei tot ce cred eu despre ei? ”  Si cand mi-am dat seama ca raspunsul este NU, atunci chiar ca nu mi-a mai pasat de ce spun papagalii si m-am apucat sa-mi construiesc viata asa cum vreau.

O vorba dupa care ma ghidez acum este:  ” Multumesc tutoror celor care aruncati cu pietre in mine. Cu ele imi construiesc castelul! ”

Nu uita:  i-ati un domeniu care iti place, in care vrei sa ai mai multa incredere, citeste, intreaba-i pe cei  care sunt experti in acel domeniu , aplica ceea ce ai aflat, greseste, invata, esueaza, ia-o iar de la capat si nu renunta. Cand simti ca ai obosit, ia o pauza si apoi incearca iar. Acum, ai prins ceva experienta si faci lucrurile si mai bine.  Nu iti fie frica. Frica n-are ce sa caute. Lasa-i in pace pe cei care iti spun ca e greu, ca nu poti, ca mai bine s-o lasi balta. Fii surd la ce zic ei.  Nu sunt decat niste victime care asteapta sa le pice banii sau  nemurirea sufletului din cer .  Tu stii ca trebuie sa muncesti daca vrei sa ai si eu sunt pregatita sa fiu alaturi de tine, sa  ma arunc in aceasta aventura a vietii mele, pentru a-mi trai fiecare clipa ca si cum ar fi ultima! Pentru a aduce valoare celor din jur si pentru  a reusi in final, sa facem o tara mai frumoasa si de ce nu, o lume intreaga! Avem aceasta putere cu totii!

P.S : Fa-ti o salata din 2 mere, o portocala, 1 kiwi si  scortisoara.  O sa prinzi o energie maxima pentru  a te pune pe treaba si a lasa lenea deoparte.  Stiu ca poti!

Un week-end minunat,
Diana                                                                                            ghepard

De ce nu avem incredere in noi?

 

confidence

Am discutat in primul articol despre incredere.  Vreau sa vedem de ce nu avem incredere in noi si de ce ne izbim mereu de tot felul de obstacole si pietricele cand dorim sa facem un lucru.  In primul rand, nu avem pentru ca am fost crescuti cu sentimentul ca nu suntem suficient de buni, ca nu e suficent sa ne incredem in noi insine si ca e nevoie sa ne incredem in lucruri exterioare noua, cum ar fi jucariile pe care le avem cand suntem mici, apoi notele pe care le obtinem la scoala si toate celelalte lucruri pe care le detinem.

Asadar, am fost invatati sa ne identificam cu ceea ce avem, nu cu ceea ce suntem, drept urmare crestem fara incredere in propria persoana. Nu ne incredem in noi, ca cine suntem, ci in ceea ce avem.  In acest caz insa, vina nu este a noastra, ci a celor ce ne-au crescut, care ne-au invatat sa e bine sa ai multe, cat mai multe, sa alergi in viata dupa multe lucruri, de la note pana la diplome, cv-uri, job-uri, bani.  Insa noi cand eram mici de tot aveam incredere deplina in noi.

Hai sa vedem cum s-a produs transferul :

Louise L. hay spune in carticica sa „ Pot face acest lucru” la capitolul Respectul de sine asa:

Atunci cand te-ai nascut, tu aveai o incredere absoluta in tine insuti. Tu ai venit in aceasta lume stiind cat de minunat esti. Intr-adevar, atunci cand erai bebelus, erai perfect. Nu trebuia sa faci ceva anume pentru a-ti dovedi aceasta perfectiune si tot ceea ce faceai reflecta acest lucru. Tu stiai atunci ca esti centrul Universului si nu te temeai sa ceri ceea ce iti doreai. In acea vreme, tu iti exprimai liber emotiile. Mama ta stia cand erai suparat; de fapt, stiau si vecinii! In schimb, cand erai fericit, zambetul tau lumina intreaga camera in care te aflai. In primele zile ale vietii tale, tu erai plin de iubire si de incredere. Bebelusii nu stiu ce inseamna vinovatia, rusinea sau comparatiile cu alti oameni. Ei stiu ca sunt unici si minunati.

Si tu te-ai simtit candva in acest fel, pana cand, la un moment dat, parintii tai ( altminteri bine intentionati) ti-au transmis nesiguranta si teama lor. Incepand din acel moment, tu ai inceput sa iti negi propria maretie. Toate gandurile si sentimentele pe care le-ai generat atunci au ramas valabile pana astazi, dar nu s-au adeverit niciodata. ”

Apoi, urmeaza si vina noastra. De cele mai multe ori, increderea si stima de sine se stirbeste in momentul in care ne propunem obiective, teluri si nu ne tinem de cuvant. Ne propunem sa slabim in urmatoarele 2 luni si nu facem nici macar un pas in realizarea obiectivului nostru.

Spunem apoi: ” Laasa… n-am avut timp , o sa fac cand o sa am timp”.  Si nu vom mai face niciodata.  Si ne miram  ca nu avem incredere in noi si ne lasam dusi dupa cum bate vantul. Pai cum sa avem incredere in noi cand ne-am spus mereu,  mereu ca o sa facem, o sa dregem si sfarsim de fapt  prin a nu mai face niciodata, gasind mii si mii de scuze. Increderea in sine se consolideaza facand un lucru pe care vrei sa-l faci,  incercand macar, facand primul pas si niciodata stand si asteptand sa se intample ceva.

Iti spun din experienta ca am pierdut o groaza de timp citind sute de carti, de articole despre incredere in sine am ramas doar cu cititul. Nu intelegeam ca de fapt increderea in mine o voi avea in momentul in care ma pun pe treaba, incercand sa fac lucrul respectiv, nu stand si asteptand pe cineva sa ma salveze sau sa imi tot repete mereu: ” Ai incredere in tine. Ai incredere in tine”. Mi-a luat mult timp sa imi dau seama ca nimeni nu este responsabil pentru ceea ce sunt si ca eu singura sunt cea care trebuie sa faca ceva pentru a iesi din inchisoarea in care m-am varat singura.

Ii lasam pe cei din jur sa ma influenteze in toate felurile, luand drept adevar ceea ce spuneau ei:  de la cine sunt pana la cum trebuie sa fiu, ce sa mananc, cum sa ma imbrac, cum sa-i multumesc pe ceilalti si tot asa. Eu nu credeam in mine, nu aveam puterea sa spun: ” Ia stai ma, de ce sa fac eu mereu cum vor altii? ”  si tocmai de aceea ii lasam pe cei din jur, de la familie si pana la colegi sa imi spuna mie ce sa fac.  Eram o oita alba si nevinovata. 🙂

Eram foarte naiva, recunosc.  Si aceasta naivitate mi s-a datorat din cauza ca eram foarte timida si tematoare cand eram mica. Tin minte ca in clasa intai, in prima zi de scoala, dupa ce toti parintii au iesit din clasa si am ramas doar cu doamna invatatoare am inceput sa plang. Plangeam ca a plecat mama de langa mine si m-a lasat singura acolo cu niste copii pe care nu-i cunosteam. Simteam teama, nu ma simteam deloc in siguranta, nu stiam ce se va intampla.  Am fost un copil prea protejat cand eram mica, atat de catre parinti, cat si de bunici si aceasta supra-protectie nu ii da voie deloc copilului sa se dezvolte natural, sa isi creeze o stima de sine sanatoasa, o incredere in el si un respect de sine puternic.

Nu avem incredere in noi pentru ca nu ne credem suficienti de buni, iar aceasta problema mi-a dat si imi da in continuare batai de cap. Credem ca pentru a incepe un lucru trebuie sa fim experti, sa fim numarul 1 in acel doemeniu , iar asta este cat se poate de fals. Nu iti trebuie 10 diplome si 7 doctorate in nutritie, de exemplu,  pentru a incepe sa studiezi, sa aplici, sa scrii ceea ce ai aflat, sa ii inveti si pe altii si in final sa reusesti sa ajungi acolo unde iti doresti. Oamenii prefera sa astepte si amana lucrurile la nesfarsit spunand: ” O sa fac cand o sa am incredere in mine!” . Si ei nu-si dau seama ca increderea in sine o vor avea decat atunci cand se vor pune pe treaba si vor lasa in urma lenea si comoditatea.

Increderea in sine nu se dezvolta in niciun caz stand in casa, sau ascultand doar de parinti, sau fiind pur si simplu un elev model la scoala, stand cuminte in banca si luand note mari. Daca vrei sa capeti incredere in tine atunci trebuie sa ai curaj. Sa iti faci curaj sa iesi din zona de confort, sa iei un pix si o foaie si sa iti pui pe hartie obiectivele si visele si apoi sa incerci in fiecare zi sa faci cate ceva din ce ti-ai propus.  Incepi cu pasi mici si cu lucruri marunte. Azi un pic, maine un pic si conteaza tot ce se acumuleaza. Daca vrei schimbari bruste ca si cum ai pica intr-un lac cu apa rece, i-ati gandul. Nu se va intampla. Nu vei avea incredere in tine peste noapte . Este nevoie de timp si de rabdare pentru a repara ceea ce a fost stricat candva.

Si este de asemenea important sa nu te minti pe tine insuti si sa fii capabil sa iti vezi nivelul. Adica sa fii cat poti de realist si sincer cu tine insuti si sa iti propui lucruri si obiective pe care stii ca le poti face.

Legat de acest subiect, o mare greseala si o pierdere de timp pe care eu am facut-o des a fost sa ma compar cu cei care se bucurau deja de un succes fantastic si eu ma descurajam mereu ca nu sunt ca ei. Imi spuneam ca nu sunt buna de nimic pentru ca nu am succesul lor. Pai cum sa am eu succesul unui om cu 10-20 de ani mai mare ca mine? E normal ca acel om are mai multa experienta, mai multe reusite, mai multa intelepciune care sa-i aduca tot succesul de care se bucura… Mi-a luat mult timp sa inteleg acest lucru si chiar daca l-am inteles, o buna bucata de vreme tot am continuat sa il pastrez.  Si evident ca increderea in mine in loc sa creasca, era in descrestere. Doream mereu sa fiu mai sus decat eram de fapt doar ca sa le arat celorlalti ca pot face un anumit lucru.

Insa cel mai bun lucru pe care l-am realizat singura vreodata, a fost urmatorul:

Daca vrei sa te bucuri cu adevarat de succes si de incredere in tine, renunta la lucrurile pe care le faci doar pentru a-i impresiona pe altii sau de a fi cu orice pret in randul lumii.

Pentru ca vei realiza in final ca n-a fost altceva decat o pierdere inutila de vreme. Si din toata ecuatia asta nu te vei alege cu nimic. Oamenii au si-asa destule pe cap, chiar crezi ca la sfarsitul unei zile va mai conta pentru un om ca l-ai impresionat sau nu? Poate va conta, dar peste 2-3 zile va uita sigur. Si la urma urmei, nu asta e scopul vietii tale, sa faci ceva doar de dragul altora.  Sa faci ce stii ca e bine pentru tine, ce simti tu ca te ajuta cu adevarat, ca te imbogateste spiritual,  nu sa stai sa  pierzi vremea laudandu-te cu percehea noua de adidasi sau de ochelari ultima fitza.

Nu te ajuta cu nimic si nu vei avea deloc mai multa incredere in tine daca vei face mereu aceleasi lucruri doar ca sa le arati celor din jur ce mare si tare esti. Sau ca sa te razbuni pe cei care ce te-au considerat fraier candva.  Viata nu functioneaza asa. Tot ceea ce emiti se intoarce impotriva ta.

Gandeste-te ca daca iti doresti de exemplu sa dormi mai mult in fiecare noapte, sa fii mai odihnit ( e un mod sa zicem  prin care tu iti poti creste increderea in tine) , dar stai si pierzi vremea pe facebook vorbind cu unii si altii doar ca sa fii in randul lumii, e clar ca nu vei avea incredere in tine. Pentru ca ti-ai facut o promisiune tie pe care nu ti-o respecti. Si cazi usor-usor in capcana… Tentatiile apar in orice clipa de pretutindeni, dar de indata ce ti-ai luat un angajament fata de tine , atunci e important sa ti-l respecti daca vrei sa ai incredere in tine. Pur si simplu sa fii capabil sa ramai ca o stanca in fata oricarui val s-ar napusti asupra ta. Tu ramai acolo, astepti sa treaca valul si apoi iti vezi in continuare de drum.  Poate la inceput ti se pare dificil si e si normal, dar fiecare greseala si fiecare esec sunt lectii pentru tine, nu le mai repeti a doua oara, inveti ceva din ele si tot asa.

Ai sa vezi ca pe masura ce incepi sa iti respecti cuvantul vei prinde o incredere foarte mare in tine si orice vor spune cei din jurul tau, de la familie, pana la colegi si societate, nu va mai conta pentru tine. Caci tu esti deja departe si vazand ca poti face ce ti-ai propus, nimeni si nimic nu te va mai putea intoarce.
Stam si ne pierdem increderea in noi comparandu-ne la nesfarsit cu cei din jurul nostru si descurajandu-ne non-stop.

De cate ori nu ti-ai spus: ” Pai eu n-o sa am niciodata ce are prietenul meu” sau
Eu niciodata n-o sa pot fi la fel de bun ca ei” sau
Oricum n-am sanse sa fac acest lucru. Sunt atatia mai buni ca mine” sau
Pentru ce sa mai incerc cand stiu ca oricum nu voi castiga/reusi?

Astfel de exemple nu sunt altceva decat o oglinda care iti arata cat de putina incredere ai in tine. Si ajungi sa le crezi din cauza ca le-ai auzit candva in copilarie sau poate cineva te-a descurajat mereu spunandu-ti ca nu poti, ca mai bine renunti sau o lasi balta. Si tu ai inceput sa le crezi. Si iata cum au devenit ele adevar pentru tine.

Si absolut tot ceea ce se datoreaza lipsei increderii in noi nu este altceva decat ceea ce am crezut candva demult, iar acele ganduri s-au transformat in adevar pentru noi.  Noi suntem produsul propriei noastre gandiri. Ne schimbam gandurile, ne schimbam intreaga viata. Si odata cu aceasta schimbare, va rasari si increderea in noi, curajul, recunostinta, iertarea si toate celelalte calitati care ne ajuta sa ne traim viata la capacitatea ei maxima.  Cu totii meritam sa ne bucuram de tot ce are viata mai bun de oferit.

In continuare vreau sa vedem ce putem face pentru a recapata increderea in noi.  Iubesc acest subiect, caci mult am avut de tras pe seama lui si multe m-a invatat!girltrust

Un week-end minunat,
Diana

Călătoria ta

E greu să păşesti mereu înainte,Imagine
Câteodată simţi… că rămâi fără cuvinte,
Dar trebuie sa lupţi şi să privesti în faţă
Şi să înveţi din fiecare lecţie de viaţă…

Nu te lăsa-ntristat de clipele nefericite
Îngroapă-le şi vor fi ca şi-adormite
Să ai curaj sa crezi în tine si în viaţă
Căci totul pe acest Pământ e-o unică povaţă…

Să te ajuţi mereu, chiar dacă-i greu şi tu eşti ostenit
Aici te-ncearcă viaţa, să vadă : Ai murit?!
Să te feliciţi pentru tot ce-ai reusit să faci
De temeri şi secrete să poţi să te dezbraci

Gândeste-te că va veni o zi când toţi vom muri
Ce laşi în urmă : vorbe goale sau mărturii?                                  Imagine

Sănătatea, că-i mai bună decât toate!


Alimentatia si sportul                                     sportfood

Asa cum ti-am promis, am sa incep sa iti vorbesc mai pe larg despre ce inseamna sanatate din punctul meu de vedere , despre pasiunea mea legata de nutritie, despre greselile pe care le-am facut si am sa iti impartasesc toate secretele pe care le-am dobandit de cand m-am apucat sa citesc si sa experimentez tot ce inseamna „SANATATE”. Asa cum imi place foarte mult sa citesc si sa aflu cat mai multe lucruri noi legate de sport si alimentatie, la fel de mult imi place sa impartasesc cu cei din jurul meu tot ceea ce aflu si gasesc util si ajutator pentru sanatatea noastra.

Se vorbeste din ce in ce mai mult despre aceste subiecte si oamenii deja au devenit satui de celebrele vorbe : ” Fa sport!” sau ” Mananca sanatos!” . In ciuda tuturor informatiilor si medicilor care ne bombardeaza de pretutindeni in legatura cu acest subiect, care ne critica ca nu mancam cum trebuie, hai sa vedem ce inseamna mai exact acest lucru si cum sa incercam sa il privim ca pe ceva util si de ajutor pentru noi  si nu ca pe o obligatie sau o frustrare.

Alimentatia si sportul reprezinta  cei mai de nadejde prieteni ai unui om.  Sunt cei mai buni prieteni ai nostri care ne ajuta sa prevenim si chiar sa tratam boli.
Si cel mai frumos este atunci cand stim sa ni-i facem aliati in mentinerea sanatatii noastre zi de zi. Hypocrate nu gresea cand ne spunea acum multi ani: ” Alimentele sa va fie medicamente! ”

Alimentele reprezinta fara indoiala cheia de aur catre o stare de sananate perfecta. O hrana necorespunzatoare nu este capabila sa sustina functiile corpului, sa asigure longevitate si o stare de bunastare optima.
Din ce in ce mai mult,  problema cu alimentatia este din ce in ce mai controversata si suntem asaltati constant cu mii si mii de informatii din toate partile despre cum sa ne hranim, ce e bine si ce nu sa mancam, ce sa cumparam, in ce farmacii sunt preturi mai bune si multe altele.

Iar multi oameni sunt atat de dezorientati, incat nu mai stiu pe cine sa asculte sau unde sa citeasca despre cum e bine sa manance.

Atat o alimentatie echilibrata, cat si un program regulat de sport, te ajuta sa iti mentii starea de sanatate optima si sa previi nenumarate boli si afectiuni. Corpul incearca in permanenta sa isi pastreze o stare de sanatate optima, oricat de putin ne-ar pasa de el. E important sa intelegem ca celulele noastre fac tot ce le sta in puteri pentru a ne asigura o stare de sanatate buna.  Cu cat ne ingrijim mai bine de noi, cu cat avem o dieta mai echilibrata si incercam sa facem regulat exercitii fizice, cu atat mai sanatosi vom fi, caci ajutam celulele sa ne furnizeze mai multa energie si sa ne asigure toti nutrientii de care avem nevoie.

Exista o mare confuzie astazi intre dieta si nutritie. Dieta inseamna practic ceea ce pui in gura, ceea ce ingerezi, iar nutritia inseamna ceea ce se absoarbe la nivelul intestinului subtire. Noi putem trai mult si bine cu impresia ca ceea ce mancam e sanatos, dar in realitate, in corpul nostru poate sa nu ajunga niciun nutrient care sa ne hraneasca cu adevarat.

Combinarea corecta a alimentelor, precum si calitatea alimentelor reprezinta factori esentiali pentru a ne hrani in adevaratul sens al cuvantului. Acest lucru nu este un moft, asa cum cei mai multi oameni tind sa creada, ci este pur si simplu vital. Ar trebui sa incepem sa fim constienti de sanatatea noastra, sa ne interesam pe cat posibil de tot ce inseamna corpul nostru si cum sa il ingrijim corespunzator, ca sa nu ne intrebam mai tarziu de unde au aparut toate bolile si durerile in corpul nostru.

O alimentatie necorespunzatoare conduce la foarte multe afectiuni de-a lungul timpului, uneori fara sa stim cum au aparut. Din senin cu siguranta nu! Noi suntem cei care generam toate problemele pe care le avem, indiferent ca este vorba de sanatate, de bani, de relatii sau de orice alt aspect din viata noastra. Trebuie sa stim ca o atitudine de nepasare si iresponsabilitate pentru sanatatea noastra va avea consecinte pe masura. Disciplina sau lipsa ei, se vede in rezultatele noastre. Iar disciplina alimentara cred ca este cea mai importanta dintre toate. Caci corpul tau este o masinarie perfecta care munceste zi si noapte pentru a-ti asigura o sanatate perfecta. Si asa cum el se chinuie si face tot ce ii sta in puteri pentru  ate ajuta sa fii sanatos, la fel ar trebui sa il tratezi si tu.

Sportul de asemenea, reprezinta un factor esential in dezvoltarea armonioasa a corpului. Pe langa faptul ca ne ajuta sa scapam de kilogramele in plus si sa ne ” sculptam” corpul asa cum dorim, asupra organismului are efecte mult mai benefice. Absolut orice sport, orice activitate fizica, de la plimbari usoare, jogging, gradinarit, badminton si pana la sporturi solicitante, cum ar fi inotul, aerobicul, skiatul, judo si multe altele ne ajuta sa ne pastram starea de sanatate si longevitate.

Se spune ca este chiar pe primul loc inaintea alimentatiei, primind medalia de aur cand vine vorba sa ne asigure o sanatate de fier.
Exercitiile fizice practicate regulat ( 3-4 ori pe saptamana) ne ajuta sa reducem stresul si sa eliberam endorfine, hormoni ce contribuie la acea stare de bine si fericire pe care ar fi ideal sa o avem tot timpul pentru a ne mentine sanatosi, ne imbunatateste starea de spirit, reduce tensiunea arteriala, ne ajuta sa avem un somn linistit si odihnitor, amelioreaza simpomele menopauzei la femei si au un impact benefic asupra fertilitatii, mentin tineretea pielii si multe alte nenumarate beneficii.

Persoanele sedentare si cu o alimentatie dezechilibrata nu se vor putea bucura din pacate de o sanatate optima la batranete.  Vor sta prin spitale si la medici sa le prescrie medicamente care sa le otraveasca corpul. Este bine de stiut ca cu cat incepem mai devreme sa avem grija de corpul nostru, cu cat ne informam mai mult si suntem dornici sa incercam noi modalitati pentru a ne imbunatati starea de sanatate, cu atat reducem mai mult procentul problemelor care pot aparea de-a lungul anilor.

Personal, am incercat multe din tot ce-am citit in reviste, pe net, in carti sau din ce am auzit la televizor sau la diferite persoane interesate de acest subiect. Am avut o perioada in care am renuntat complet la carne si lactate, am incercat diete care mi s-au parut mie ca ” suna bine”, m-am apucat sa gatesc tot felul de retete ciudate si din toate astea am ajuns la o concluzie.

Echilibrul este cheia care deschide toate usile. Echilibru in toate. Mi-am dat seama ca extremele nu duc la nimic bun, ele nu fac altceva decat sa creeze frustrari interioare si vinovatie. Cu cat ai o viata mai echilibrata, in orice domeniu al ei, cu atat mai sanatos si longeviv vei fi. Sanatatea noastra depinde foarte mult si de starile emotionale pe care le avem. Asadar, nu este suficient doar sa facem sport si sa mancam sanatos, atata timp cat suntem stresati si ne indopam cu tot felul de pastile, tigari, alcool sau multe alte vicii.

Fiindca vorbim de alimentatie  si sport in acest articol, cred ca este important sa  pastram un echilibru intre cele doua si sa incercam sa le incorporam incetul cu incetul in stilul nostru de viata, mai ales daca nu suntem obisnuiti cu ele. Am avut o perioada in care mi-am propus sa fac sport zilnic, sa mananc zilnic la ore fixe si nu am facut decat sa imi pierd increderea in mine, deoarece nu am reusit sa ma tin de acel program, care era unul foarte strict si dificil de urmat.

Mi-am dat seama asadar ca un lucru care functioneaza foarte bine este sa iti propui un lucru si sa incerci apoi sa il urmezi. Iti pui in minte un obiectiv, de exemplu:  „ Azi imi doresc sa mananc la micul dejun salata de fructe”  si incerci sa faci acest lucru. Fiind un obiectiv mic, asa cum este cel mai indicat  sa faci atunci cand incepi ceva nou,  sansele de a reusi sa faci acel lucru sunt mari si astfel vei capata incredere in tine si nu ti se va mai parea atat de greu ceea ce ti-ai propus. Reusind sa mananci salata la micul dejun, iti vei dori poate sa incerci sa mananci si la pranz o masa la fel de sanatoasa.

La fel este si cu sportul. Iti doresti sa devii o persoana mai activa sau sa dai cateva kilograme jos si sa te tonifici. Incepi cu un prim pas,  iti propui un obiectiv mic, cum ar fi: ” Imi doresc sa alerg azi 10 minute in parc„. Si inerci sa pui in practica acest lucru. Reusind sa alergi 10 minute, deja incepi sa iti dai seama ca nu e chiar atat de greu pe cat credeai la inceput. Si a doua zi poate iti doresti sa alergi 15 sau 20 de minute. Acestia sunt pasi siguri pentru a reusi tot ceea ce iti doresti sa obtii. Daca ti-ai propune de exemplu:  „Azi mananc fructe dimineata, o supa la pranz, o salata seara, beau 2 litri de apa + 2 cani de ceai verde si una de papadie si mai fac si 30 de flotari si 30 de abdomene si ma culc inainte de ora 23:00„, fii sigur ca nefiind deloc obisnuit cu un asemenea program, sansele de a reusi tot ce ti-ai propus sunt foarte mici. Si drept urmare, increderea in tine iti va scadea foarte mult si te vei spune:  ” Nu e de mine, sa faca altii”.  Vei abandona rapid.

De aceea, ca orice incepator intr-un domeniu, ia-o usor si nu te avanta cu capul inainte sa le faci pe toate dintr-un foc. Aceasta este una din greselile pe care eu le-am facut de multe ori si m-am invatat minte.

Atat sportul, cat si alimentatia, pe langa faptul ca sunt esentiale pentru a fi sanatosi si in forma, sunt in primul rand factori care tin de educatie si de vointa. Nimeni nu te obliga sa mananci sanatos sau sa faci sport, insa de vreme ce esti o persoana cu respect de sine, care stie ca merita tot ce este mai bun in viata si esti dispus sa lupti pentru acest lucru, vei realiza singur ca pentru a fi productiv si a avea energie iti trebuie un stil de viata sanatos.

Asa cum si eu am inteles ca pentru a fi un exemplu pentru cei din jur si pentru a-ti permite sa  le dai sfaturi si sa-i ajuti este necesar sa fii tu intai de toate un exemplu in domeniul in care iti doresti succes. Degeaba ii vorbesti unui om despre nutritie si sport daca te tradeaza kilogramele de pe solduri sau abdomen. Si mai mult decat atat, acele kilograme iti creeaza frustrari, iti scad increderea si stima de sine si nu te vei putea bucura de succes adevarat in niciun alt domeniu al vietii, indiferent ca e vorba de cuplu, afaceri, relatii de prietenie sau de familie. Orice problema de sanatate te face sa crezi ca esti defect intr-un fel, ca nu esti un om  normal si te face sa bati pasul pe loc cand ti-ai dori sa pasesti pe o alta treapta in evolutia ta.

De aceea, cred cu convingere ca a ne ingriji de sanatatea noastra este un lucru vital, care tine de respectul nostru fata de sine, de recunostinta pe care o avem fata de tot ce suntem si tot ce avem, indiferent ce ar insemna asta pentru fiecare. E momentul sa ne privim corpurile ca pe niste slujitori fideli care fac tot ce le sta in putinta pentru a ne asigura o sanatate optima si o stare de confort interior. 

Sportul si alimentatia sunt doar o parte din ceea ce inseamna sanatate, dar ele reprezinta baza piramidei sanatatii.  Am sa povestesc mai pe larg atat despre alimentatie, cat si despre sport si impactul pozitiv pe care l-au avut asupra sanatatii mele de cand mi-am schimbat stilul de viata.

Cum spune si celebrul indemn popular, ” Iubiti sanatatea ca e mai buna decat toate!”

Un week-end minunat, cos fructe
Diana 🙂

Ce m-a învățat oglinda când m-am privit cu adevărat în ea

   „Oglindă, oglinjoară…

girlmirror

Cine e  Diana din această țară?”

De foarte multe ori mi-a fost teama sa ma privesc cu adevarat in oglinda si sa ma intreb ce imi doresc eu cu adevarat. Lasand la o parte parul, genele, sau orice alt lucru care tine de exterior,  nu am fost capabila sa ma uit fix in ochii mei si sa ma intreb cine sunt si ce vreau. Ma uitam doar la masca care stralucea frumos pe chipul meu, dar sub care se ascundeau multe regrete si sentimente  de mult ingropate.  Ceea ce vedeam la suprafata nu reflecta nici pe de-o parte ceea ce eram cu adevarat si golurile pe care le simteam.

E ca si cum te-ai uita la un om frumos imbracat, aranjat, despre care ai spune cu siguranta ca este un om fericit, care are tot ce-i trebuie si care duce un trai instarit si fara girji.  Insa acel om poate ascunde multa suferinta si durere, pe care incearca sa o mascheze cu lucruri care il fac sa para o persoana fericita si normala, fara nicio problema.

De foarte multe ori am incercat sa ma autosugestionez, spunand ca totul este bine, ca nu are rost sa imi fac griji si ca viata merge inainte. Viata merge inainte, dar nu trebuie sa accepti sa mearga oricum. Aceste vorbe nu erau de fapt ale mele. Erau vorbele celor din jur, care imi spuneau cum trebuie sa fiu, ce trebuie sa fac, cum e mai bine sa fac ca sa nu supar pe nimeni si multe altele.  Sufletul meu striga din rasputeri ca nu e bine pentru mine asa, dar eu, ciulindu-mi urechile la glasul celor din jurul meu, nu puteam auzi ceea ce glasul meu interior are sa imi spuna.   Nu imi asumam in totalitate responsabilitatea pentru cine sunt si ce vreau. Si acest lucru s-a adeverit in momentul in care incepeam si invinovateam pe unul si pe altul  pentru ceea ce mi se intampla mie.

Si acest lucru se poate intampla oricand. Mie mi s-a intamplat chiar de curand. Cu toate ca stiu teoria, stiu ce e bine si ce nu, dar vointa este secretul pentru a-ti duce la capat ceea ce ti-ai propus. Bunica mea mereu imi spune:
Ai vointa si impune-ti sa faci un lucru!  Si apoi fa-l! ” Am pierdut de multe ori din cauza ca mi-a fost teama de esec, mi-a fost teama ca poate nu voi reusi, ca ii voi dezamagi pe cei din jur si ca toti o vor rupe cu mine daca o dau in bara.  Dar am realizat ca cel mai bun lucru pe care il pot face este sa incerc sa fac acel lucru de care ma tem. Oricat de greu ar parea, sa nu-mi fie teama si sa pun in practica asa cum stiu, cu priceperea si cunostintele pe care le am la momentul respectiv.

Asa cum se spune mereu, practica e cea care ne omoara la modul relativ, dar la modul absolut nimic nu te omoara, ci te face mai puternic si te ajuta sa scoti ce-i mai bun din tine.  Nimeni si nimic nu are nicio putere asupra ta, nimeni si nimic nu iti poate face rau daca tu nu permiti si absolut nimic pe lumea asta nu este imposibil daca iti doresti cu adevarat.

Oglinda m-a invatat sa ma privesc sincer si sa ii spun toate lucrurile de care mi-e teama si apoi sa ii spun si de ce ma tem de ele.  De cand am inceput sa imi privesc cu adevarat sufletul in oglinda, nu doar chipul, am descoperit multe lucruri.

Am descoperit  ca orice gol interior ai avea, acela nu poate fi umplut cu nimic. Nici cu mancare, nici cu machiaj, cu bucle sau cu atitudinea de : ” lasa ca e totul bine…”.

Acel gol al tau pe care il ascunzi zi de zi si pe care nu vrei sa-l vezi cu adevarat te invata multe. Iti da semne zi de zi sa te trezesti la realitate, sa-ti scoti masca falsa ca sa iti dai seama cine esti cu adevarat. Nu este nimic mai dureros decat sa stii ca esti gol pe dianuntru, mai ales pentru femei.

Poti avea absolut orice, poti spune ca esti cel mai fericit om de pe Planeta pentru ca ai casa, masina, iubita/a minunat/a, faima, un job bun, o familie numeroasa care te iubeste si te respecta, dar tu nu faci decat sa te identifici cu ceea ce ai. Fericirea ta in acest caz depinde exclusiv de lucrurile pe care le ai. Este o fericire conditionata. Si cand pierzi toate aceste lucruri, pierzi si fericirea.

M-am confruntat atat de mult timp cu acest lucru si mi-a luat o vesnicie sa inteleg ca fericirea nu exista in exteriorul meu. Eu sunt singurul izvor care o genereaza. Iubirea, curajul, respectul, recunostinta, toate sunt in mine si nu sunt lucruri pe care sa le cer sau sa le caut altundeva in exteriorul meu. Iar cand le cer, moartea sufletului meu se apropie cu pasi repezi.

Si intr-o buna zi,  vazand ca n-am facut altceva pana atunci decat sa imi pun bazele fericirii  pe ceea ce e in exteriorul meu, pe ceea ce am si incepeam sa pierd incet-incet,  m-am oprit pentru un moment si am respirat profund.

Si m-am intrebat :
” Asta e ceea ce imi doresc eu cu adevarat de la viata? ”
”  Asa imi doresc eu sa traiesc de acum incolo? ”
” Sunt cu adevarat fericita? ”
” Cine sunt eu? ”

Si la propriile intrebari am ramas blocata. Nu am stiut ce sa raspund. Nu simteam decat un gol in interiorul meu si un suflet mic care abia incerca sa scoata un cuvant. N-am simtit  niciun fel de putere interioara care sa ma ajute sa imi raspund. Eu tot asteptam un raspuns. De la cine nu stiu. Probabil de la cei din jur, caci eram invatata tot timpul sa primesc raspunsuri, tot timpul sa mi se dea, tot timpul sa se intample ceva. Sa apara vreo minune, vreun salvator, care sa ma ajute sa descopar cine sunt si ce vreau de la viata.

Mi-am dat seama ca salvatorul de care aveam nevoie atunci se afla in oglinda din fata mea. Mi-am dat seama ca ceea ce aveam si am nevoie cu adevarat este sa ma bucur de liniste, de pace interioara, de implinire sufleteasca si de armonie. Iar cand simti ca ai nevoie de aceste lucruri, fii sigur ca asculti cu adevarat vocea din interiorul tau. Cand simti ca iti doresti lucruri materiale, este de fapt ego-ul care vorbeste si iti spune: ” Esti ceea ce ai! ”  si ajungi sa nu te consideri suficent de bun, calatorind spre ambitie si dorindu-ti din ce in ce mai mult, mai multi bani, mai multa faima, mai mult succes. Si cu cat obtii mai multe, parca mai nefericit esti, caci traiesti in permanenta cu teama. M-am confruntat de nenumarate ori cu acest sentiment si ori de cate ori simt ca apare iar in mintea mea, il eliberez.  Ii spun cu blandete, asa cum m-a invatat Louise Hay: ” Iti multumesc pentru parerea ta. Acum doresc sa te eliberez. Eu ma aprob pe mine insami.”  

Am invatat sa nu ma vad niciodata nici mai sus nici mai prejos decat ceea ce sunt. Am invatat sa imi vad adevarata valoare si sa accept ceea ce sunt, exact asa cum sunt.   Nu duce la nimic bun orgoliul sau faptul ca incerci sa te vezi superior celorlalti, cand de fapt, toti suntem egali. Am pierdut mult cu aceasta atitudine. pisica

De multe ori ma simteam bine si importanta  cand ma duceam sa imi fac mici placeri, de genul : sa-mi cumpar ceva nou, sa ma duc la coafor, sa ma duc la o cafea sau sa ma plimb imbracata frumos pe strada. Dar ceea ce faceam nu era decat sa maschez adevaratele goluri interioare care trebuiau scoase la suprafata si umplute cu ceea ce trebuia.

Iar eu priveam la suprafata si imi spuneam : „Lasa ca nu e nimic. E bine. Daca si ceilalti zic ca e bine, atunci chiar e.” Si ma luam dupa ce spuneau altii, luam ceea ce spuneau altii ca sunt eu drept adevar si nu e de mirare ca m-am trezit singura si neajutorata, nestiind ce se intampla cu mine.  Mi-a fost teama sa ma privesc cu adevarat si sa imi vad adevarata valoare. Eu credeam ca sunt importanta, doar pentru ca se mai gaseau unii si altii sa aprecieze cate ceva la mine si atat! Dar eu nu simteam niciun fel de implinire sufleteasca, simteam numai goluri pe care trebuia sa le umplu repede.

Si mi-am dat seama ca nu nimic in viata nu este mai valoros decat sa te simti implinit in interior. Indiferent cine esti, de unde esti, cate kg ai, tu ai o singura misiune de implinit pe acest Pamant:  sa descoperi comoara din interior si sa traiesti toata viata dupa ce iti spune ea! Sa iti urmezi vocea interioara si sa fii surd la toate vocile din exterior care te distrag si care iti fura energia.

Mi-am dat seama ca oricat de multe lucruri ai detine, cel mai important lucru esti tu:  exact cine esti tu, asa cum esti.  Perfectiunea nu exista, ea e doar un concept al zilelor noastre care ne ucide sufletul.  Poti pierde oricand ceea ce ai, dar ceea ce ai niciodata nu poti pierde. Iti pui bazele fericirii in bani si in alte ” jucarii” si cand se duc, se duce si fericirea ta.  Si apoi nu mai stii ce sa faci.  Deja intrat in dependenta, nu stii incotro s-o mai apuci, pe cine sa rogi sa te ajute.  Iti doresti cu disperare sa vina sa te salveze cineva.

Asa cum asteptam si eu. Si cu cat asteptam mai mult, cu atat pierdeam mai mult din interior. Pana cand am ajuns sa vad in oglinda exact ceea ce mi-era frica sa vad: un suflet gol, fara nimic valoros adunat. Caci eu eram de parere ca pentru a avea o viata implinita si fericita trebuie sa fii ca vedetele de la televizor si sa detii aceleasi „accesorii” si  ca ele: iubit/iubita cu faima, cu bani, cu vile, cu masini.

Poti spune ca  daca ai o familie, un serviciu, un sot sau o sotie buna ai destule motive sa fii fericit, dar de fapt nu esti. Nu esti pentru ca te identifici cu ceea ce ai. Vocea care iti spune ca ” Sunt fericit pentru ca am…” nu este vocea ta adevarata. Este vocea ego-ului, a societatii care iti dicteaza intruna ca e bine sa ai mai mult, sa alergi dupa mai multe lucruri in viata, sa castigi mai multi bani, mai multa faima. Si te trezesti intr-un punct al vietii cand iti dai seama ca toata aceasta alergatura nu te-a ajutat cu nimic, nu ti-a adus nimic valoros.

Iti aduce decat frustrare, resentimente si suferinta.

Si atunci, de ce sa stai sa asculti mereu in exteriorul tau?  Cand ai stat ultima oara de vorba cu tine?  Ochii sunt oglinda sufletului. Cand te-ai privit ultima oara in ochi ca sa vezi ce iti spune sufletul ?

Ti-e teama?  Si mie mi-a fost teama sa ma privesc cu adevarat in oglinda. Mi-era teama ca voi descoperi poate si altceva in afara de ceea cu ce eram obisnuita.  Mi-era teama sa nu descopar anumite lucruri care sa ma infricoseze, sau poate anumite sentimente vechi si ingropate adanc in interiorul meu. Si de ce mi-a fost teama nu am scapat.

Am inteles ca de fiecare data cand incerci sa te ascunzi de tine, de fiecare data cand iti ingropi in interior ura, mania, vinovatia, ele vor iesi la suprafata mai devreme sau mai tarziu. Si pana cand nu vei incepe sa te porti bland cu tine,  s ate tratezi cu compasiune si iubire si pana cand nu vei avea rabdarea sa iti asculti fiecare sentiment si sa il vindeci,  toate incercarile de a avea o viata implinita vor fi in zadar. Fericirea e in tine, nicaieri altundeva. Iar daca vrei o viata fericita, descopera in tine, in adancul sufletului tau fericirea de a trai si pofta de viata.  Robin Sharma spune ca fericirea o poti simti in lucruri marunte, ca atunci cand decojesti o ceapa.  Caci noi suntem precum cepele: cu cat incepem sa decojim mai multe straturi de coji, cu atat ne apropiem mai mult de adevaratul nostru suflet.

Iar ca un rezumat a tot ce am scris mai sus, 5 lucruri esentiale pe care le-am invatat de la oglinda:

1.  Sa ma privesc cu adevarat, sa ma uit in ochii mei si sa privesc pana in adancul sufletului meu, nu doar la suparafata, astfel incat sa pot descoperi ce imi doresc cu adevarat si ce vreau.

2. Sa vorbesc sincer in fata ei despre mine si despre tot ce simt. Si sa nu uit sa imi spun vorbe frumoase,  sa imi zambesc mereu si sa imi spun : ” Te iubesc! ” , astfel incat sa cresc si sa ma dezvolt sanatos.

3. Sa nu caut nicaieri un prieten mai bun si de nedejde decat cel care se afla exact in fata mea.

4. Sa nu caut perfectiunea, caci nu exista, ci ea se afla in fiecare dintre noi, exact asa cum suntem .

5. Ca adevarata calatorie si evolutie a mea incepe in momentul in care am curajul sa imi dau toate mastile jos, sa ma dezbrac de toate vesmintele false si nefolositoare,  lasand sa straluceasca ceea ce sunt cu adevarat.

mirror of the soul