Arhivă | Martie 2013

Fii surd la tot ce auzi in jur si incepe sa crezi in tine!

“Dacă am face lucrurile de care suntem capabili, ne-am uimi pe noi înşine”  ~ Thomas Edison

Ni se spune intruna ca nu suntem suficient de buni, ca nu e suficient sa avem incredere in noi asa cum suntem si ca trebuie in permanenta sa alergam dupa diplome, dupa note, dupa cat mai multe lucruri materiale, ele fiind adevaratele ” valori ” cu care ne putem identifica.

Una dintre cele mai mari greseli pe care o putem face vreodata este sa uitam complet de noi insine pentru a ne dedica altor lucruri pe care le consideram mai importante. Ascultand de ce spun altii, traind efectiv asa cum vor altii si nu asa cum ne dorim noi, nu facem altceva decat sa traim o viata irosita, e ca si cum nu am mai trai de fapt.

Ne-am nascut cu tot ce avem nevoie ca sa reusim. De ce sa nu avem incredere in noi asa cum suntem? Nu exista perfectiune in aceasta lume si din pacate in cultura si societatea actuala suntem bombardati intruna de acest concept.  Fiecare e unic, are felul lui de a fi, talentul sau si nu exista comparatie in lumea asta intre 2 persoane. Ne pierdem increderea in noi tocmai pentru faptul ca am fost invatati inca de mici sa ne comparam cu cei din jur. De cate ori nu ni s-a spus:
” Fii si tu ca colegul!”, ” Invata si tu cum invata el!”, ” Fa si tu ce face el, nu mai fi tu altfel!” sau in loc sa fim apreciati asa cum se cuvine, ni s-a repetat mereu: ” Ia uite el ce cuminte e, nu ca tine!” , ” Vezi cum asculta X de parinti, nu cum faci tu!” , ” Pune mana mai repede si invata, fa curat si nu ma mai supara!”, ” Nimic nu stii sa faci cum trebuie!”, ” Treci mai repede la masa/ la lectii!”, ” Stai ca pun eu mana pe tine, ce crezi ca asa iti merge?” .

Te regasesti macar in vreuna de mai sus? Eu ma regasesc in cel putin 3 astfel de afirmatii care mi-au fost repetate cand eram mica si care m-au facut sa nu am deloc incredere in mine. Iata cum se stirbeste stima si increderea in noi. Inca de mici, in loc sa fim apreciati asa cum se cuvine, incurajati sa ne iubim pe noi insine, sa ne acceptam individualitatea si unicitatea, ni se spune ca nu suntem suficient de buni si ca orice am face, tot nu suntem asa cum ar trebui. Cand greseam, parintii obisnuiau sa ne pedepseasca sau sa ne certe aspru, iar acest lucru de asemenea a contribuit la pierderea increderii in noi insine.

Cei care ne spun aceste lucruri poate nu sunt constienti de impactul pe care il au asupra personalitatii unui copil. Orice copil nu se poate dezvolta asa cum trebuie daca nu creste intr-un mediu favorabil, daca nu i se ofera libertatea de a-si exprima deschis si fara inhibitii sentimentele si manifestarile specifice. El va creste cu multe temeri, cu frustrari acumulate in interior, cu  stima de sine scazuta si va ajunge sa se revolte mai tarziu.  Increderea in sine nu o va avea, caci lui i s-a intiparit in subconstient ca nu este suficient de bun, ca nu poate, ca nu merita, ca altii fac mai bine decat el si tot asa. Degeaba i se va spune mai tarziu, asa cum a fost si cazul meu, ca se poate descurca, ca trebuie sa creada in el, caci mintea lui ii va repeta intruna: ” Nu poti, nu poti!” sau ” Nu meriti, nu meriti!”. E un sentiment foarte greu de explicat, dar ceea ce este ingropat in interior si este rau trebuie intai de toate smuls si indepartat, pentru a face loc sa rasara ce e bun. Nu poti planta seminte de flori pana nu smulgi buruienile. Caci nu va creste nimic.

Asadar, orice gand pe care il avem in momentul de fata, orice teama si indoiala pe care o avem, orice tipar negativ pe care l-am mostenit pe la parintii sau bunicii nostri asociat cu mania, criticismul, frica, lipsa pretuirii de sine trebuie eliberat odata pentru totdeauna din mintea noastra. Nu te vei putea niciodata bucura de un respect si de o stima de sine sanatoasa  de vreme ce continui sa emiti ganduri negative despre tine. Ele nu iti apartin, iti reamintesc!

Cand ai crescut, parintii tai de cele mai multe ori ti-au transmis temerile si convingerile lor. Ele nu sunt neaparat adevarate pentru tine, e important sa intelegi acest lucru. Daca mama sau tatal tau nu a resuit sa isi implineasca visul, asta nu inseamna ca tu nu vei putea . De asemenea, nu trebuie sa te lasi descurajat nici daca auzi vorbe precum: ” E prea greu!” , ” Vezi-ti de treaba ta mai bine!” , ” Cine crezi ca o sa se uite la tine?” si multe, multe astfel de descurajari. Tu ai o singura viata si e dreptul tau sa ti-o traiesti exact cum crezi ca e mai bine si mai frumos pentru tine! Macar sa incerci! Dar nu sa renunti doar pentru ca ti-au spus altii ca nu poti. Cine sunt ei la urma urmei?

Pierdem ani si clipe frumoase  din viata plecand urechea la vorbele celor din jur. Ne lasam intimidati si influentati de parerea mediocritatii care nu stie sa ne spuna altceva decat ca nu suntem suficienti de buni si ca nu putem reusi in viata bazandu-ne pe ceea ce suntem.

Fetele in general, isi pierd toata increderea pe care o au in ele doar pentru ca nu arata precum fotomodelele din reviste sau ca nu sunt asa cum ar vrea cei din jur. Si eu am trecut prin asa ceva si este cel mai dureros sentiment pe care il poate avea orice fata. Sa isi doreasca sa auda ca e suficient de buna exact asa cum e si sa nu auda altceva decat: ” Poti si mai mult de atat” sau ” Tu nu vezi ca spui numai prostii?” si lista poate continua la nesfarsit. Fetele, oricat de cosmetizate, aranjate si printese ar fi, in sufletul lor exista o particica mica, un gol care nu poate fi umplut nici cu farduri, nici cu creme scumpe si parfumuri, nici cu rochii si pantofi de ultima moda, nici cu iesiri si petreceri de fite. Aceasta iluzie nu este altceva decat ” gura societatii” si  toate aceste accesorii nu pot inlocui vreodata sentimentele si nevoile reale. O fata ca sa isi dezvolte increderea in sine trebuie sa inceapa sa se dezvolte cat de bine poate, sa citeasca, sa faca acele lucruri care sa o ajute sa devina o femeie puternica, independenta si atragatoare, atat fizic cat si intelectual.

Si fetele fac adesea o mare confuzie legata de increderea in sine.  Spun din propria experienta ca fetele au incredere in ele daca se aranjeaza, daca le sta frumos parul, daca au manichiura perfecta, daca au haine dragute si pantofi cu toc si daca toata lumea le face complimente. Si cand toate acestea se duc, cu ce ramai? Increderea trebuie sa vina din interior, din ceea ce esti tu ca persoana.  Nu din raportarea la  ” jucariile” pe care le detii.

    Theona Balan, o femeie minunata, fondatoarea site-ului  femeiadesucces.ro  si autoarea cartii ” Calatoria ta, de la prapastie spre fericire ” spune : ” Nu e nimic mai dureros pentru o femeie decat  sa simta ca e goala pe dinauntru.” 


Oricat de mult ai crede ca esti fericita, ca ai de toate, ca nu iti lipseste nimic, ca ai un iubit minunat, care te intretine, iti face toate poftele, etc. , in interiorul tau nu esti cu adevarat fericita. Pentru ca fericirea ta este una conditionata, care depinde de anumite lucruri si persoane. Increderea in fortele proprii nu exista in acest caz. Pentru ca te bazezi exclusiv pe lucruri exterioare si le lasi sa-ti domine viata, crezand ca nu esti suficient de buna pentru a realiza ceva. Iar acest lucru este consecinta tuturor can-can-urilor si gurilor de pretutindeni.
Am inteles ca pentru a avea cu adevarat incredere in tine e important sa stii ce vrei de la viata, sa ai teluri, sa ai viata ta, astfel incat daca prietenii, iubitul, catelul, pisica, moare sau pleaca de acasa, tu sa continui sa mergi mai departe in vederea atingerii scopului propus.

Si mi-a luat foarte mult timp sa inteleg aceste lucruri. Mi-a luat mult timp sa inteleg  ca nimeni nu iti poate umple niciun gol interior, ca a depinde de cineva sau de ceva e ca si cum ai renunta complet la puterea ta, spunandu-ti singura ca nu esti buna si ca nu meriti nimic. E un sentiment pe care orice fata ajunge sa il traiasca si e ca un fel de inchisoare emotionala,  care genereaza foarte multe vicii.

De asemenea, baietii isi pierd foarte mult increderea in ei atunci cand i-a parasit o fata sau cand isi dau seama ca partenera este mai desteapta decat ei, in acest caz  masculinitatea lor fiind pusa in pericol. Masculul alfa din interiorul lor nu vrea sa-i fie ranit orgoliul si atunci cand se intampla acest lucru, incep sa nu mai creada asa mult in ei.  Si ei au punctele lor de slabiciune si de neincredere, chiar daca nu le arata. Dar o fata desteapta stie sa le observe.  Baietii in general au fost invatati ca trebuie sa fie macho si sa aiba ” valoare” ca sa cucereasca o fata, sa o impresioneze cu orice chip. Iar in realitate, fetele nu apreciaza altceva decat sinceritatea, puterea celorlalti de a le oferi intelegere, acceptare si iubire, fara a le critica sau fara a cere ceva in schimb. Si daca doar baietii ar invata sa fie ei insisi in primul rand, sa fie prietenosi, sa aiba un tel in viata, fara a dori sa impresioneze cu orice chip, ar putea avea orice fata si si-ar construi o relatie minunata.

Asadar, atat fete, cat si baieti, nu suntem altceva decat „produsul” unui sistem si al unei societati care ne vrea niste oi, ci nicidecum oameni cu personalitate, care au incredere in ei insisi si care sa poata crea lucruri marete prin talentele si abilitatile lor. Trebuie sa lucram in fabrici, uzine, in birouri, sa stam ore in sir in fata calculatorului, caci  ” doar asa poti face bani si avea un trai decent”, e poezia si cantecelul omului mediocru.

Si fiindu-ne repetat la nesfarsit acest refren la scoala, acasa, in societate sau oriunde ne-am duce, ajungem sa nu mai avem incredere in cine suntem noi cu adevarat din teama ca daca nu ne conformam cu ce fac ceilalti, vom avea o viata ratata. Am intalnit multe persoane cu diferite talente: la desen, in muzica sau pur si simplu oameni cu vise marete care au tendinta de a da inapoi doar din teama ca ei nu vor castiga bani si nu le va aprecia nimeni talentele.

Nu va fie teama! Spun asta tuturor celor pe care ii intalnesc si care au un talent si un vis ca si mine. Teama nu isi are locul. Nu ai voie sa traiesti cu teama atata timp cat stii ca vrei sa faci ceva, ca poti sa faci ceva si cu atat mai mult cu cat dorinta ta este una arzatoare. E adevarat, ni se spune la nesfarsit ca mori de foame daca te faci cantaret, pictor, balerin, actor sau fotomodel. Dar preferi sa iti abandonezi visul doar ca sa te lasi descurajat de gurile celorlalti? Nu te mai increde in ce iti spune societatea ca e bine si ce nu, increde-te in tine si in puterea din interiorul tau! In ziua de azi, avem toate mijloacele posibile pentru a ne indeplini orice vis! Nimic nu mai e ” cum era odata”…

Trebuie doar sa vrem sa facem ceva bun, restul vine de la sine!

Uita-te la oamenii care au ajuns sa aiba succes adevarat. S-au lasat vreo clipa influentati de parerea celor din jur?

Nu! Au stiut sa lupte si sa mearga mai departe. Au indurat pana la capat. Au cazut, au esuat, s-au ridicat, dar nu au renuntat nicio clipa. Au crezut in ei mai mult decat in orice pe lume.  Si asta i-a ajutat sa se bucure de cele mai frumoase lucruri posibile.

Au avut in permanenta o atitudine de invingatori si n-au lasat nicio clipa capul plecat in jos. Si-au cerut drepturile si au stiut ca pot sa obtina tot ceea ce isi doresc atata timp cat sunt dispusi sa plateasca pretul. Si noi putem obtine tot ceea ce ne dorim.  Suntem limitati doar de gandurile noastre. Tot ceea ce ni se pare imposibil la ora actuala, toate invinovatirile si acuzatiile pe care le aducem celor din jur nu sunt altceva decat simple ganduri, iar gandurile pot fi eliminate din minte. Atunci cand noi ne schimbam gandurile, lumea din jurul nostru se schimba.

Cand renuntam la modul de a gandi specific saraciei, victimelor si cand alegem sa avem incredere in noi insine, totul se va lumina in viata noastra.  Cand lasam la o parte tot ce spun ceilalti, tot ce cred ei ca e bine pentru noi, toate intentiile bune care nu corespund cu ceea ce ne dorim noi cu adevarat, indiferent ca vin  de la parinti, profesori, pana la societate, reusim cu adevarat sa iesim din turma.

Cine are curajul sa se desprinda de turma, are sanse sa devina o personalitate.
Cine merge cu turma, va ramane toata viata o oaie.
Alegerea ne apartine fiecaruia.
Dar nu uita un lucru: La sfarsitul vietii, tot ceea ce va conta va fi modul in care ti-ai trait viata. Nici lucrurile pe care le-ai acumulat, de la bani, pana la case si vile, ci cum ai trait. Fii sigur ca de indata ce incepi sa crezi in tine, in cine esti si iti dai seama ca poti crea lucruri marete, toate celelalte lucruri vor veni de la sine.  Meriti tot ce e mai bun in viata, chiar daca poate in acest moment te afli intr-o camera intunecata din care ti se pare imposibil sa iesi. Viata abia asteapta sa iti ofere tot ce este mai bun. Odata ce incepi sa iti cultivi pretuirea si respectul de sine, cand incepi cu adevarat sa-i lasi pe altii in pace si sa iti vezi de tine si de visele tale, totul se va lumina.
“Şansele tale de succes în orice întreprinzi pot fi oricând măsurate prin cât de mult crezi în tine” ~ Robert Collier

Am sa iti dau un mic exercitiu zilele urmatoare pe care sa il faci zilnic si care te va ajuta cu siguranta sa iti recapeti increderea in tine si sa o faci sa infloreasca din nou! Ea deja se afla in tine! Trebuie doar sa ai curajul sa o lasi sa straluceasca 🙂 trust yourself

 

 

My story – Part 1

                                     Despre  pasiunile, experientele  si greselile mele                                       

red

 

Ti-am promis ca am sa iti vorbesc mai pe larg despre pasiunea mea legata de mancare si de un stil de viata sanatos.  Am  sa iti vorbesc in acest articol in special despre mine cand eram mica si cum a inceput toata aventura cu sanatatea.  Iubesc povestile si imi face intotdeauna placere sa vorbesc despre acest subiect si sa impartasesc celor din jur experientele, intamplarile  si greselile  mele, caci exemplul propriu are cea mai mare putere de a invata si educa pe cineva.
Sa zic ca am vreo 2 ani si ceva de cand m-am apucat sa caut si sa descopar cat mai multe informatii legate de un stil de viata echilibrat si sanatos.  Am inceput acest lucru pentru ca nu imi placea deloc stilul de viata pe care il aveam, imi doream cu disperare sa invat sa  mananc sanatos,  sa am ambitia si motivatia necesara de a  nu manca haotic, de a face sport,  de a sti cum sa am grija de corpul meu, de a fi si eu ca modelele pe care le vedeam in reviste sau pe net.

Si asa de mult mi-am dorit acest lucru, incat nimic nu mi-a stat in cale de cand am inceput toata aceasta descoperire, o lume noua i-as putea spune. Si nici acum nu ma opresc din a cauta cat mai multe informatii  pentru a-mi largi viziunea. Imi place sa citesc, sa aflu lucruri noi si apoi sa incerc sa le aplic, chiar daca uneori efortul mi se pare unul imens.

Sa-ti povestesc  putin despre copilaria si obiceiurile mele din acea vreme:

Cand eram mica, pe la vreo 2-3 anisori, nu voiam sa mananc aproape mai nimic. Eram foarte sclifosita si era un chin pentru mama si bunica sa ma faca sa mananc. Nu stiau cum sa ma mai pacaleasca, ce trucuri sa mai gaseasca , in speranta ca vor reusi sa convinga copilul mofturos.

Cand am mai crescut, cand aveam vreo 6-7 ani, deja mancatul nu mai era o problema. Ma imprietenisem deja cu dulciurile, cu ciocolata, cu bomboanele, cartofii prajiti, sarmalutele si familia nu putea sa fie altfel decat multumita. Drept urmare, aveam unda verde la absolut orice poftea sufletelul meu. Daca ceream chipsuri, suc, ciocolata si acadele- mama, ca orice mama care-i face poftele copilului ei – mi le cumpara, fiind multumita ca am inceput in sfarsit sa mananc ca un copil ” normal”.

Nu aveam restrictie la nimic si eram fericita. Tin minte ca bunica imi aducea capsuni si zmeura si eu le refuzam, spunand ca prefer sa mananc ciocolata si strudel cu mere.  Ma luam dupa colegii de la scoala care mancau si eu la fel.
Si degeaba incercau cei binevoitori sa ma invete si sa imi dea sfaturi, caci eu continuam sa fac tot ca mine. Eam foarte incapatanata. Si mult am  avut de pierdut cu aceasta atitudine.

Am crescut cu o atitudine nesanatoasa fata de mancare. Principiile mele nu erau unele sanatoase. Iar parintii, neavand timp sa se ocupe prea mult sa ma invete ce inseamna hrana sanatoasa, se multumeau vazand ca sunt un copil care asculta si mananca bine. Ca in majoritatea familiilor, nu am avut discutii legate de sanatate, de ce inseamna un stil de viata sanatos, caci in rutina de zi cu zi, parintii nu mai au timp ei insisi sa se intereseze despre acest subiect, ce sa mai vorbim si de a-i invata pe copiii lor sa se hraneasca cum trebuie si sa porneasca sanatosi la drum in viata, cu principii sanatoase.

Cand eram mica, eram atat de slaba, incat aproape ca ma complexa acest lucru. Toata lumea imi spunea:  ” Pune mana si  mananca, nu vezi ce slaba esti? ”
Si efectiv am ajuns sa nu imi placa deloc de mine,  sa cred ca a fi slab reprezinta un motiv de a nu fi acceptat sau placut de cei din jur.  Am ajuns  intre timp la concluzia ca e important sa te accepti asa cum esti in loc sa te respingi si sa te critici in permanenta.

De exemplu,  cand eram mica credeam tot timpul ca nu sunt suficient de buna orice as face. In loc sa ma apreciez si sa ma accept asa cum sunt,  imi doream in permanenta sa fiu altfel decat eram. Ma criticam si ma simteam vinovata daca faceam ceva diferit fata de ce mi se spunea.  Mi-am dat seama ca aceasta atitudine nu face decat sa iti stirbeasca increderea si stima de sine. Iar pe masura ce porti dupa tine resentimente, temeri si frustrari, sufletul ti se goleste incetul cu incetul.

Asadar, am crescut cu o atitudine foarte neincrezatoare in mine. Nemaivorbind de faptul ca nu aveam grija de ce mancam, de sanatatea mea, eram in permanenta convinsa ca eu niciodata nu voi putea face ceea ce imi doresc cu adevarat.  Efectiv ma saturasem sa am o viata haotica, sa nu imi pese de mine, sa aud mereu ca nu fac ce trebuie, ca orice as face nu e bine, asa ca  m-am decis sa incep o schimbare.

Am inceput sa citesc mai mult despre nutritie, sanatate, despre ce inseamna sa te hranesti sanatos,  am inceput sa fac sport si incet-incet sa prind incredere in mine.  Poate la inceput  la un nivel foarte mic, dar macar stiam ca e un prim pas.  Un prim pas catre ceva inalt. Si de cand mi-am dat seama ca nu e doar un mit toata aceasta poveste cu mancatul sanatos, asa cum credeam cu tarie pana atunci, nimic nu m-a mai dat inapoi de la ce am inceput sa fac. De multe ori stateam sa citesc chiar si o zi intreaga despre acest subiect. Ca in majoritatea familiilor, nu am avut discutii legate de sanatate, despre ce inseamna un stil de viata sanatos, caci in rutina de zi cu zi, parintii nu mai au timp ei insisi sa se intereseze despre acest subiect, ce sa mai vorbim si de a-i invata pe copii.

Imi amintesc ca  devenisem intr-un timp foarte incapatanata si ma luam doar dupa ceea ce auzeam si citeam, nemaivrand sa aud nimic din ce imi spune mama sau bunica despre un stil de viata sanatos.  Traiam cu impresia ca doar ceea ce citesc eu si doar ceea ce aud eu e adevarat si corect, nemailuand in seama sfaturile si parerile celor din jur.  Eram revoltata pe ceea ce facusem pana atunci, asa ca  nu mai voiam sa ascult pe nimeni.

Insa mi-am dat seama intre timp ca echilibrul este cheia succesului in orice domeniu al vietii.

E dificil la o varsta frageda sa fii capabil sa gandesti limpede si ” la rece”, pentru ca neavand puterea sa fii ferm pe pozitie, te lasi foarte usor influentat de ce vezi si auzi in stanga si in dreapta.   Fiind din ce in ce mai curioasa de tot ce inseamna sanatate, incercam tot felul de retete, pierdeam foarte mult timp in bucatarie incercand sa gatesc meniuri sanatoase si mi-am dat seama in scurt timp ca deja devenise un stres pentru mine. Nici asa nu era bine, caci non-stop ma gandeam la mancare. Cand ma enervam de exemplu, dadeam fuga in bucatarie ca sa imi treaca.  Renuntam la puterea mea si lasam alte lucruri, cum ar f i mancarea sa ma domine.

Am realizat ca nu asta era o solutie si ca un lucru foarte important pentru a  face orice cu succes este sa nu lasi lucrul respectiv sa fie mai puternic decat tine, sa te domine, sa simti ca detine controlul asupra ta  sau  sa-ti ocupe undeva la 90% din timp.  Sa lasi mereu acolo un loc pentru a face si maine si poimaine astfel incat sa nu iti pierzi entuziasmul.  Si mi-am dat seama ca acest mecanism se aplica mai in toate domeniile vietii si chiar da rezultate.

Pasiunea mea pentru un stil de viata sanatos, atat pentru sport, nutritie, dar si spiritualitate, psihologie, mai exact dezvoltare personala s-a nascut as putea spune din dorinta de a nu ma mai lasa in voia sortii ca o salcie in vant si de a lua atitudine . Ma saturasem efectiv sa fac numai ce mi se spune, sa ma limitez doar la a sta cuminte in banca la scoala cand eu simteam ca pot mai mult decat atat. Ca sunt mai mult decat atat si ca am puterea de a face ceea ce imi doresc, oricat de greu ar fi.  Esecurile pe care le-am suferit de cand am inceput aceasta schimbare au fost nenumarate, am avut momente in care am simtit ca vreau sa renunt, ca este o prostie si ca oricum nu duce la nimic bun. Cateodata, cei din jur ma descurajau si imi spuneau: ” Cine crezi ca o sa te asculte?”. Si eu imi tot spuneam: ” Dar de ce sa nu ma asculte cand am ceva bun de spus, cand vreau sa ii ajut cu ceva?”

A fost multa vreme o batalie continua intre ceea ce spuneau cei din jur si ceea ce credeam eu ca pot sa fac si mi-a luat mult timp pana sa inteleg ca e cu adevarat important sa nu faci niciun pas inapoi atata timp cat e o voce in interior care iti striga: ” Mergi mai departe! ”  Si cand continui sa mergi mai departe,  sa-ti urmezi drumul si sa-ti asculti intuitia, vei vedea ca cei din jur vor fi deja obositi in a te descuraja si se vor duce sa incerce pe altcineva.

Dintr-un stil de viata haotic, trait fara niciun rost, la voia intamplarii, dupa placul altora de cele mai multe ori, am ajuns sa imi pese cu adevarat atat de viata mea, cat si de cea a celor din jurul meu. Caci imi dau seama acum ca degeaba stii pentru tine daca nu impartasesti si celor din jur. Orice mica informatie, daca ai curajul si daruirea de a o impartasi, deja te inalti mult deasupra celorlalti.  Si sansele catre succes  iti cresc enorm.

Toata aceasta schimbare pe care am inceput-o nu a fost una brusca, ca si cum m-as fi aruncat intr-un lac cu apa rece. A inceput treptat totul. La inceput totul era ca un fir de paianjen si  a durat ceva pana sa incep sa tes panza. De multe ori au venit ploi si au distrus ce am inceput, alteori am stricat eu singura, dar cel putin stiu ca in orice clipa sunt pregatita sa ma apuc in orice moment  sa-mi tes iar panza cand se rupe vreun fir.

Chiar si acum am scapari si esecuri, in orice aspect si domeniu al vietii mele si mi se pare absolut normal, dar cel putin stiu ca nimic nu ma mai  poate intoarce sau descuraja.

Nu pot decat sa  ma bucur nespus ca am avut privilegiul de a descoperi singura ceea ce imi place sa fac cu adevarat, mi-am dat seama ca poti reusi cu adevarat sa devii un lider si un expert intr-un doemniu in care poti crede ca esti zero, ca nu ai nicio sansa, de a renaste din propria cenusa si nu cred ca exista sentiment mai minunat decat acesta. Am redescoperit cine sunt cu adevarat,  am descoperit ca la fel ca si tine am un potential urias care merita valorificat, indiferent de talentul pe care fiecare dintre noi il avem.

Iar cand credem cu adevarat in noi, cand stim ca avem puterea de a ne crea exact viata pe care ne-o dorim, Legea Atractiei ne daruieste tot ce e mai bun, atata timp cat suntem dispusi sa platim pretul. Iar acest pret merita tot efortul si stradania noastra, caci nu exista satisfactie mai mare in viata decat sa stii ca tu singur, cu manutele tale, ai realizat ceva, ai pus caramida cu caramida si ai reusit sa construiesti ceva.  Oricat de mic, dar macar e un prim pas. Si odata ce  stii ca ai facut primul pas, sa nu lasi  pe nimeni si nimic sa te dea inapoi.

La inceputul acestui an, mi-am promis mie insami ca nimic nu ma va da inapoi de la ceea ce mi-am propus sa fac.

Aceasta este prima parte a povestii mele. Va urma si continuarea.
O zi frumoasa iti doresc! 🙂
Diana

 

 

Stiai ca ai 2 feţe?

Da, ai 2 feţe. O faţa este aceea pe care o afisezi zi de zi in societate, cea cu care te mandresti, iar cealalta este adevarata ta faţa, pe care o acoperi si ţi-e frica sa o araţi.  Pe ea nu o vezi decat tu de obicei cand stai singur cu tine si te gandesti la ale tale.

O faţa este falsa, cea pe care in majoritatea timpului o aratam si care ţine de ego si cealalta care oglindeste adevarata noastra fiinţa.

E important, ce-i drept, ca in fiecare zi sa iti aloci cateva clipe pentru tine si sa meditezi, sa te gandesti profund la sufletul tau, la cine esti cu adevarat si la ce iti doresti cu adevarat sa realizezi.

Pe masura ce te apropii din ce in ce mai mult de sufletul tau, ajungi la concluzia ca ceea ce conteaza cu adevarat esti tu, exact asa cum esti. Te critici pe durata zilei, iţi repeţi la nesfarsit ca nu esti suficient de bun, ca nu meriţi, ca nu poţi si iţi umpli mintea si trupul de negativitate.

Dar la sfarsitul zilei, cand te bagi seara in pat, iţi dai seama ca toate aceste ganduri nu sunt altceva decat o minciuna. Iţi dai seama ca toata alergatura si rutina de zi cu zi nu te ajuta asa cum ai vrea cu adevarat, nu te ajuta sa cresti spiritual, nu iţi lasa sufletul sa mearga mai departe, sa cunoasca, sa iubeasca si sa viseze.

Si se intampla sa ai momente de revelatie, poate chiar de-a lungul zilei, in orice moment, poate fi cand te dai jos din pat sau cand descui usa, cand iţi sclipeste in minte ceva si iţi spui: ” As putea sa fac asta! „. Dupa care gandul a disparut. Si iti vei spune atunci : ” Ce prostie! „. Si nu-l iei in seama. Azi asa,  maine la fel, peste o luna, un an,  multi ani la fel.

Si viata trece an cu an … si ajungi la sfarsitul vietii cu sufletul gol, caci toata fuga si maratonul de zi cu zi nu te ajuta sa cresti spiritual si sa capeti valori morale adevarate.
Acele ganduri,  sclipiri de moment,  pe care noi nu le luam in seama,  sunt de fapt semnele care ni se arata si pe care trebuie sa le urmam. Este glasul sufletului tau. Daca esti atent, de fiecare data cand esti doar tu cu tine, cand te linistesti din ce in ce mai mult, cand te relaxezi, iţi vin in minte o gramada de ganduri frumoase, de idei mareţe, de lucruri pe care simti ca le-ai putea face.

Atunci, in acele clipe, cand te detasezi din ce in ce mai mult de ego-ul tau, reusesti cu adevarat sa vezi cine esti tu si ce ti-ai dori. Majoritatea lucrurilor pe care le faci, majoritatea gandurilor, convingerilor tale, nu iti apartin. Ele ti-au fost implantate in subconstient de catre societate, mass-media, parinti de cele mai multe ori si ai ajuns sa te mulezi dupa ele si sa le consideri adevarate pentru tine. Ele nu iti apartin! Ele sunt convingeri false, ireale, ce nu au de-a face cu cine esti tu cu adevarat.

Ele dau nastere acelui ego, acelui sine fals care iţi spune ca e bine sa fii numarul 1, sa alergi dupa faima, averi, case, sa nu iţi strici cumva reputatia, sa iti iei doar haine scumpe, de ultimul racnet si lanţul slabiciunilor poate continua.
Ai observat de fapt ca toate aceste lucruri sunt doar niste masti, niste vesminte false? La scurt timp dupa ce le achizitionezi, uiţi de ele si nu te mai bucra cu nimic? Tot simţi ca ai un gol in interior, care nu poate fi umplut cu nimic din exterior.

Cand petreci timp cu tine si esti aproape de sufletul tau, cand nimic nu te distrage,  esti capabil sa tragi niste concluzii importante.

Iti dai seama de fapt ce fel de iubire iti doresti cu adevarat, ce prieteni iti doresti cu adevarat sau cum ti-ai dori sa iti traiesti viata cu adevarat. Linistea, pacea, seninatatea care te cuprinde fie si numai pret de cateva clipe iti dau o stare din care ai vrea sa nu mai iesi. E ca si cum ţi se deschide o poarta catre o lume frumoasa de care nu ai mai vrea sa te desprinzi. Ti se arata de fapt o frantura dintr-o lume din care n-ai vrea sa pleci, ai vrea sa ramai acolo. Dar ea dispare de indata ce ai incetat sa te intorci iar la rutina, iar la obiceiurile tale zilnice, cand te enervezi pe ceilalţi sau cand incerci sa fii iar in frunte.

Si sufletul nu iţi poate sopti din nou acele lucruri frumoase, nu iti poate arata acele locuri minunate, pentru ca tu il acoperi iar cu masti si minciuni. Si el oricat de tare ar striga, tot nu se poate face auzit in nebunia in care esti prins zi de zi.

Aloca-ţi 10-15 minute zilnic pentru tine.  Incearca acest exercitiu:

Relaxeaza-te si lasa-ţi mintea sa zboare. Pune-ţi muzica preferata si relaxeaza-ţi intregul corp. Relaxeaza-ţi scalpul, muschii feţei, gatul, umerii si respira profund. Apoi relaxeaza-ţi bratele, abdomenul, picioarele si talpile. Inspira si expira profund din nou. Relaxeaza-ţi si degetele picioarelor. Simte o stare de relaxare profunda in tot corpul. Simte cum ţi se relaxeaza fiecare muschi si organ al corpului. Inspira si expira din nou si simte cum fiecare celula este vie si plina de viata. Toate tensiunile de la nivelul corpului nu sunt altceva decat tensiuni emotionale.  Corpul iţi arata cat de stresat esti.

Vei observa ca iţi vor trece prin minte multe ganduri. Imaginaţia ta este infinita, iar gandirea este nelimitata.  Lasandu-ţi sufletul sa zboare in voie, nu faci altceva decat sa traiesti cu adevarat. Noteaza fiecare gand care iţi trece prin minte si repeta acest exercitiu timp de 1 saptamana. Rezultatele te vor surprinde!   

10 minute zilnic pentru sufletul tau  inseamna de 5 ori mai mult decat 10 ore alergate zilnic pentru a-ţi hrani ego-ul.

                           Imagine

Sănătatea nu e un moft!

Din ce in ce mai mult, in ultima perioada, oamenii au devenit tot mai preocupati de sanatate si de alimentatia zilnica. Si eu am inceput acest lucru de ceva vreme.
Din ce in ce mai multe probleme de sanatate apar pretutindeni.

Toata industria alimentara ne bombardeaza in fiecare secunda cu reclame si publicitati care sa ne faca sa cumparam tot ce au ei pe rafturi si in proportie de 80 % au reusit acest lucru. Nu se ingrijeste nimeni de sanatatea noastra si poti observa cat de mult se promoveaza fast-food-urile si bauturile acide in raport cu fructele, cerealele sau produsele din plafaruri.
Noi farmacii se deschid din ce in ce mai mult si la orice colt de strada te-ai afla, e imposibil sa nu zaresti cate-o farmacie. Bolile secolului XXI sunt  din ce in ce mai frecvente si mai devastatoare.
Strabunicii nostri nu cred ca au cunoscut toate afectiunile cu care ne confruntam noi astazi.
Ei erau aproape de natura, traiau in comuniune cu natura, mancau natural, ecologic, faceau activitate fizica zilnic.

Pe cand acum, poti sa te abtii sa treci pe langa o shaworma si sa nu cumperi? Sau pe langa KFC sa nu-ti iei macar cateva aripioare? Sau pe langa McDonalds sa nu gusti un cartof ?

Nu este nicio problema daca acest lucru se intampla ocazional, caci suntem oameni, e normal sa avem pofte si personal nu sunt de acord sa te abtii de la micile placeri si sa fii  foarte strict cu tine insuti. Insa ceea ce ar trebui sa invatam este sa avem echilibru.

Nu este o crima ca ai mancat o data o portie de cartofi prajiti, sau un hamburger, o shaworma , o prajitura…  Atat timp cat ai un stil de viata echilibrat si stii ca ai grija de alimentatia ta, nu este nicio problema. Dar sa faci din astfel de mancaruri procesate, fara nicio valoare nutritiva un obicei, fara a fi constient de consecintele pe care le pot avea asupra organismului tau, deja este o problema.

Corpul nostru nu se poate dezvolta armonios atat timp cat nu ii dam ce trebuie.
Este ca si o masina. Nu ii dai benzina care-i trebuie, nu merge.  Ii dai benzina de proasta calitate, ii vor scartai arcurile in scurt timp. I se vor strica franele. Si apoi stai cu masina prin service-uri, cheltui alti bani, timp, energie. Doar pentru ca nu ai avut grija sa o tratezi asa cum merita.

La fel este si cu corpul nostru. Nu avem grija cum se cuvine de el, suntem nepasatori spunand ca nu ni se intampla nimic, atunci si corpul ne va trata la fel. Ne vom imbolnavi, ne vor durea oasele, inima si vom ajunge la batranete in baston, in loc sa ne bucuram in continuare de viata. Stam si dam banii la medic si pe medicamente, care ne otravesc si mai rau corpul. Industria farmaceutica nu a dat faliment niciodata pana acum. Toate vitaminele care se gasesc la farmacie nu sunt altceva decat capsule colorate . Acele vitamine chimice, sintetice, nu pot satisface cum trebuie nevoile corpului, in ciuda tuturor reclamelor. Si ajungem sa ne pacalim crezand ca vom fi sanatosi luand vitamine si minerale de la farmacie.

Un pasaj din carticica lui Louise Hay ” Afirmatiile pozitive” , la capitolul sanatate spune asa:

” In fascinanta sa carte, ” Iubeste-ti boala” , dr. John Harrisonn afirma ca foarte multi oameni se duc la medic numai pentru a-si usura cat de cat simpomele acute, asfel incat sa isi poata tolera boala. Lucrurile se petrec ca si cum intre medic si pacient ar exista o intelegere nescrisa secreta:  medicul este de acord sa nu vindece pacientul daca acesta din urma pretinde sa faca ceva pentru a-si alina cat de cat conditia fizica. Potrivit aceleiasi intelegeri, pacientul este dispus sa plateasca pentru ca medicul sa isi pastreze autoritatea, si astfel, ambele parti sunt satisfacute.

Adevarata vindecare implica deopotriva corpul, mintea si spiritul. Personal, am convingerea absoluta ca daca nu facem decat sa ne ” tratam” simpomele fizice, dar nu facem nimic pentru a ne vindeca problemele emotionale si spirituale corespondente, boala se va manifesta din nou, in aceeasi forma sau in alta ipostaza. ”

Nu e cel mai bine sa ne ingrijim asa cum trebuie de corpul nostru? Sa-i dam ceea ce are el nevoie ca sa functioneze asa cum trebuie? Mai devreme sau mai tarziu tot o vom pati, neavand grija de noi. Viata te trateaza exact asa cum o tratezi, din orice punct de vedere.
Banii nu sunt o scuza pentru a nu fi sanatos. Toate mancarurile de la supermarket, pungile ambalate, mezelurile, sunt de 3 ori mai scumpe ca legumele, fructele si cerealele.

Un kg de fulgi de ovaz nu costa mai mult de 10 lei. Un kg de muschi filé ajunge sa coste peste 25 de lei.  In timp ce ovazul are nenumarate beneficii pentru sanatate, muschiul filé ajunge sa te imbolnaveasca.  Asadar, nu facem altceva decat sa ne platim boala in adevaratul sens al cuvantului. Si auzi la tot pasul ca e prea scump sa traiesti sanatos.  Este cat se poate de fals! Traiesti cu bani mai putini de 3 ori mai sanatos decat ti-ai imaginat.  Si am sa iti si arat cum.
Nu exista scuza in ziua de azi sa ajungi la batranete in baston si bolnav de inima. Ai tot ce iti trebuie, informatie la discretie, carti, internet, unde poti citi sute si mii de informatii despre orice. Avem tot ce ne trebuie pentru a ne autoeduca si dezvolta.

In scoli nu se fac astfel de materii din pacate, care sa-i invete pe cei mici sa aiba grija de ei, sa le explice de ce e important sa se hraneasca corespunzator, astfel incat sa se dezvolte armonios, sa previna bolile si afectiunile din zilele noastre. Majoritatea copiilor sunt pofticiosi si nefiind supravegheati si indrumati cum se cuvine, isi cumpara toate pungile din magazine, toate bauturile colorate, gumele parfumate sau acadelele care le fac cu ochiul pretutindeni. Ei nu stiu ce consecinte au toate aceste lucruri.

Nici eu nu am stiut sa apreciez sanatatea atunci cand trebuia,  si imi dau seama acum ca este poate cel mai important lucru pe care il poti face.  Sa iti respecti corpul si sa il ingrijesti asa cum se cuvine, iar corpul iti va raspunde cu acelasi respect si cu aceeasi pretuire.  Am sa iti povestesc si cum a inceput pasiunea mea pentru hrana sanatoasa si cam ce mancam eu cand eram mica. Diferenta e una radicala. Slava Domnului!  Mi-e greu sa inteleg in momentul de fata de ce atat de multi oameni sunt inca nepasatori in ceea ce ii priveste. Atat legat de sanatate, cat si de restul aspectelor din viata lor. Trebuie sa invatam sa ne asumam responsabilitatea si facem schimbari acolo unde este nevoie. Caci odata ce facem acest lucru, nimeni si nimic nu ne va mai putea intoarce din drum. Deja vine un moment cand repectul tau de sine este atat de ridicat, incat parerea celor din jur nu te va mai putea atinge.

Asadar, inca de mici ar trebui sa ne formam niste principii sanatoase legate de corpul si alimentatia noastra. Sa invatam cum functioneaza, de ce e important sa ne hranim sanatos, sa facem sport, astfel incat sa ajungem sanatosi la o varsta inaintata.

Ar fi minunat daca inca de mici, copiii ar invata sa aiba grija de ei asa cum se cuvine. Familia este foarte importanta, intrucat copilul asa cum vede acasa, asa face. Daca parintii nu il invata cum sa se hraneasca corect, el nu va porni la drum cu niste principii sanatoase legate de stilul sau de viata. Si cu siguranta va ajunge un adult care va avea probleme de sanatate. Insa asta n-ar trebui sa reprezinte o scuza. Caci toata lumea are acces la Internet, la carti, astfel incat sa se poata documenta si informa. Asadar, parintii ar fi cei care ar trebui sa fie responsabili atat pentru sanatatea lor, cat si pentru cea a copiilor lor.

Totul incepe cu atitudinea noastra. Atunci cand incepem sa fim deschisi, sa fim dornici sa aflam cat mai multe lucruri, sa ne asumam responsabilitatea si sa recunoastem ca exista cel putin un aspect din viata noastra care merita imbunatatit sau schimbat, vom reusi cu adevarat sa facem primii pasi catre adevarata evolutie si cunoastere a noastra. Din orice punct de vedere am privi lucrurile, noi trebuie sa ne asumam in totalitate responsabilitatea pentru ceea ce suntem. Cu atat mai mult pentru sanatatea si corpul nostru. „Fiecare om este autorul propriei sale sanatati sau boli”, spunea Buddha acum mii de ani in urma. Nu exista comoara mai mare pe acest pamant in afara de propria sanatate. Poti pierde totul, dar daca ai ramas sanatos iti dai seama ca cel mai valoros lucru inca il mai ai.

Si nu trebuie sa asteptam sa ne imbolnavim pentru a ne ingriji de noi asa cum se cuvine.  Corpul nostru face tot ce-i sta in puteri pentru a ne asigura zi de zi o sanatate optima, indiferent cat de rau il tratam.  El munceste incontinuu si cred ca merita sa apreciem acest lucru. „Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască deşi aproape toţi se nasc cu ea”, ne invata Hypocrate candva.
Devenind tu o persoana sanatoasa, cu obiceiuri sanatoase si cu o mentalitate la fel de sanatoasa, ii vei motiva si pe cei din jurul tau sa faca acest lucru si vei conribui la insanatosirea Planetei.  Avem nevoie de acest lucru. si te asigur ca poti face acest lucru! Cu totii il putem face!
Am sa iti vorbesc mai pe larg in articolele urmatoare despre pasiunea mea legata de mancare, despre cum am inceput eu sa mananc sanatos, despre esecurile pe si obstacolele cu care m-am confruntat  si ce schimbari radicale am observat de cand am inceput sa fac acest lucru. Nu uita: Sanatatea nu e totul, dar fara sanatate totul e nimic!

Imagine

Lectia Iubirii Neconditionate

Oamenii incep viata iubind neconditionat, dar orgoliul ii lipseste intai de dragoste si apoi de viata”  Jean de la Bruyere

Iubirea este un lucru cu care ne confruntam toti in viata. Cand sunt mici, bebelusii nu pot trai fara iubire si afectiune. Bebelusii sunt fiintele care isi iubesc in totalitate corpul, care se accepta exact asa cum sunt. Ei nu stiu ce inseamna rusinea, vinovatia, comparatia cu ceilalti. Ei au venit pe lume stiind cat de unici si minunati sunt. Ei nu cunosc altceva in afara de iubire. Ei insisi se iubesc atat de mult, incat le ofera si celor din jur aceasta iubire, fara a astepta insa nimic in schimb. Si tocmai de aceea o si primesc. Caci intotdeauna, atunci cand oferi ceva, orice ar fi acel lucru , atunci vei primi cele mai multe lucruri, indiferent de ce natura ar fi ele. Pentru ca viata e foarte simpla. Tot ceea ce emiti se intoarce inapoi la tine.

Este una din Legile Universului.  Legea Atractiei.

Iar bebelusii stiu acest lucru si tocmai de aceea traiesc cu bucurie si iubire in permanenta. Ei nu isi fac griji ca nu vor primi iubire, asadar nu traiesc cu teama, ci cu iubire, cu inima deschisa, bucurandu-se de  tot ceea ce exista, pretuind fiecare clipa.

Asa eram si noi candva. Iar pe masura ce am crescut si am luat contact din ce in ce mai mult cu mediul inconjurator, am inceput sa nu ne mai iubim. Asa am invatat sa ne criticam, sa ne comparam cu ceilalti oameni si sa ne departam cu totul de fiinta noastra cea  adevarata.

Iar ca rasplata, viata nu ne-a oferit decat ceea ce am primit.
Am inceput inceput incet-incet sa nu mai oferim iubire, sa nu mai zambim,  ca si cum totul s-ar fi stins in inima noastra.

Si eu, de asemenea, am inceput sa nu ma mai iubesc. Ma criticam tot timpul, aveam impresia ca nu sunt suficient de buna, mi-era teama de cei din jur, de opiniile lor, mi-era teama sa nu rada de mine, sa nu fac cumva o impresie gresita sau sa nu dezamagesc pe cineva.

Am inceput sa cunosc vinovatia, rusinea si sa ajung la concluzia ca orice as face, tot nu pot face ceva bine, astfel incat sa-i pot multumi pe cei din jur. Mi s-au creat astfel frustrari, temeri interioare si dorinta de a evada, de izolare si de disperarea de a gasi raspunsul intrebarilor care nu imi mai dadeau pace.

Eu nu numai ca incetasem sa nu  ma mai iubesc si sa ma bucur de mine insami, dar incepusem sa cer celor din jur iubirea, sa cersesc ca un sarman uitat de Dumnezeu.
Si cu cat nu primeam ceea ce doream, cu atat ma duceam si ceream mai mult. Si am ajuns pur si simplu sa imi distrug sufletul si sa nu mai raman cu nimic. Eram ca o albina care se duce si ia polenul tuturor florilor din jur. Si nu imi dadeam seama ce faceam, caci nevoia mea de iubire trebuia satisfacuta.

Eu nu imi dadeam seama ca ceea ce trebuie sa fac este sa ofer iubire neconditionata.  Acea iubire pe care sa n-o astepti in schimb, care izvoraste din fiinta ta interioara, din izvorul sufletului tau  si care este oferita neconditionat. cand mergi la izvor sa iei apa, nu il intrebi daca iti da apa sau nu. El iti ofera. Ofera tuturor, fara sa astepte ceva in schimb si fara sa ceara celorlalti altceva in schimb.

A durat mult timp pana sa-mi dau seama ca ceea ce eu trebuie sa fac este sa ofer. Indiferent de ceea ce voi primi, eu trebuie sa ofer, stiind ca legea atractiei coopereaza in orice moment cu mine. Si cu cat ofer mai mult, neconditionat, cu atat voi primi mai mult.
Ceea ce eu faceam era pur si simplu sa ofer asteptand in schimb sa primesc ceea ce ofer. Traiam asadar o iubire conditionata. Nu traiam deschis, sincer, fara teama. Aveam inima incordata si ma limitam doar la a oferi cate un pic, ca nu cumva sa pierd ceva din interiorul meu. Ca nu cumva sa creada ceilalti ca am innebunit, poate. Traiam cu teama. O teama care nu face altceva decat sa ucida sufletul si mintea, care se hraneste cu toata energia si emotia visurior tale.

Am inteles ca nu trebuie sa astepti sa primesti nimic. Pentru ca, odata ce te-ai nascut cu un dar, odata ce te-ai nascut unic, sublim si special, inseamna ca ai ceva de oferit. Ai venit pe aceasta lume ca sa oferi oamenilor ceva bun, sa ii ajuti, sa te faci util si folositor. Iar cand faci acest lucru, il lasi pe Dumnezeu sa vorbeasca si sa se exprime prin tine. Caci Dumnezeu ne iubeste neconditionat, nu ne judeca, nu ne cearta de fiecare data cand gresim. Ne pedepseste, insa nu uita sa ne ofere iubire si sprijin in fiecare clipa. Nu doar cand cerem. Iubirea divina ne protejeaza si ne inconjoara in permanenta, chiar daca credem ca nu e asa sau nu observam acest lucru.

Iubirea se ofera, caci ea exista in interiorul tau. Si exista multa, astfel inca sa o poti oferi neconditionat. Teama nu isi are locul. Nu e nevoie sa te intrebi: ” Si daca o ofer si n-o voi primi”? Indoielile nu isi au locul aici.  Ele nu sunt decat o parte a egoului, a sinelui fals, care se hraneste cu teama, frustrare, manie si vinovatie.

Cand traiesti cu teama in suflet, iti manifesti o nevoie ascunsa. Caci de fapt, teama este o nevoie ascunsa. Iar cand stii ca nu ai nevoie de nimic de la nimeni, cand iti esti suficient tie, teama nu isi are locul. Pentru ca tu stii ca nu ai nevoie de nimic de la nimeni, te simti implinit si fericit cu tine  si ca ceea ce  iti ramane de facut este sa oferi. Viata ne-a daruit tot ceea ce avem nevoie ca sa putem la randul nostru oferi neconditionat. Iar cand oferi neconditionat iti traiesti practic sinele adevarat. Iti traiesti viata la capacitatea ei maxima.  Cultivandu-ti umilinta, respectul si pretuirea de sine, iertarea, iubirea de sine, tu practic traiesti in profunzime fiecare clipa si te bucuri de tot ceea ce ai.

Mi-a luat mult timp sa inteleg ca viata e cat se poate de simpla si ca doar incercand sa intelegi cum functioneaza, reusesti practic tot ceea ce iti propui.  Iubirea vindeca absolut orice durere, suferinta, trauma a copilariei si orice rana din sufletul tau.  Cand stii ca fericirea nu vine din alta parte din exteriorul tau si ca ea izvoraste in permanenta din sufletul tau, traiesti cu adevarat. Esti neinfricat. Si atunci devii cel mai atragator in fata oamenilor, atunci vei atrage cele mai multe experiente, oportunitati, care iti vor imbogati viata cu adevarat.

Iubirea neconditionata provine din faptul ca ai recunostinta pentru tot ce te inconjoara, pentru ceea ce esti si pentru darurile tale unice, inseamna o multumire profunda a vietii ce ti s-a dat. Acel moment in care simti ca iti esti suficient tie. Si ca datoria ta este aceea de a oferi, de a ajuta cu ceva.  Renunti la toate vesmintele, mastile false si oferi. Din tine, spre exterior.  Ajungand la o astfel de iubire, cultivandu-ti respectul si stima de sine, avand incredere in tine, acceptand faptul ca meriti sa te bucuri de tot ce e mai bun in viata, vei reusi sa iti cladesti o iubire neincetata, care va izvori din interiorul tau la nesfarsit…

„Imagineaza-ti ce poate face o iubire ca aceasta… Lumineaza o lume intreaga”
( Wayne Dyer)                                                Imagine

Lupta!

Mereu te izbesti de necazuri, suferinta si durere
Si plangi adesea…si suferi in tacere
Si te intrebi ce poti sa faci sa mergi iar mai departe
Cand sufletul tau sa zbate intre viata si moarte…

O voce iti sopteste sa nu te lasi descurajat
Cand sufletul cu iubire ti-a fost aruncat
Intr-o lume pustie, rea si dureroasa
Pe care trebuie s-o transformi intr-o floare frumoasa…

Sa ai curajul sa te lupti cu tine
E singura scapare de a trai bine…
Sa ai curajul sa strigi in gura mare:
„Sunt mic, din departare, dar sufletul meu poate strabate-orice carare…”

                                            Imagine

Cine esti cu adevarat?

„Ceea ce eşti cu adevărat, eşti întotdeauna. Nimeni nu te poate învăţa nimic. Va trebui să realizezi cine eşti, aici şi acum, chiar în această clipă.”   (  )

Atunci cand renunti complet la acel ego, cand te dezbraci in totalitate de toate mastile false, atunci lasi loc cu adevarat fiintei tale adevarate. Ii faci loc divinului sa iti calauzeasca viata.

Tu practic te predai. Renunti la orice fel de lupta, la orice fel de comparatie, la orice dorinta de ” mai mult ” si accepti in totalitate cine esti, iti accepti in totalitate viata. Te accepti practic pe tine, ca fiind unic, special si sublim si te eliberezi de nevoia de a vedea viata ca pe o cursa imposibila.

Aici este punctul in care lasi sa dispara acel ego, acel sine fals care se hraneste cu teama, cu vinovatie, cu invidie si care iti ia practic tot ceea ce ai mai frumos.
Ai venit in acest Univers cu o misiune a ta, cu o muzica pe care o ai de cantat, cum spune dr. Wayne Dyer. Toti am venit in acest loc minunat cu scopul de a ne ajuta unii pe altii si cu intrebarea: ” Cum pot ajuta?”

Acesta este adevaratul nostru sine real, iar faptul ca nu reusim sa raspundem la aceasta intrebare nu este decat o dovada a faptului ca traim o viata falsa. Suntem angrenati zi de zi in rutina si ceea ce ne intrebam mereu este: ” Cum sa fac sa am mai mult?” , ” Vreau si eu casa si masina. Dar vreau sa le am pana la sfarsitul vietii. Altfel nu mor impacat. Cum sa fac sa le castig?”

Si zi dupa zi, acest accent pus pe ” mai mult ” care a devenit un obicei in vietile oamenilor atrage dupa sine exact opusul a ceea ce oamenii isi doresc. Pentru ca lipsa recunostintei, a umilintei si a respectului propriei vieti niciodata nu poate atrage experiente minunate si toate lucrurile pe care tu ti le doresti. Dorinta de a avea ” mai mult” si trairea unei vieti raportata exclusiv la „trebuie sa am” nu te va face niciodata fericit.

Cu cat obtii mai multe lucruri materiale, cu atat dai nastere unei temeri imense de a nu pierde ceea ce ai. Ambitia, comparatia, egoismul si dorinta de a fi mereu numarul 1 nu iti vor crea viata pe care ti-o doresti. Pentru ca fiecare isi are locul  in acest Univers, fiecare are ceva de spus si are acea piesa unica cu care sa contribuie la construirea puzzle-ului  imens al Universului. Asadar, locul nu iti este luat de nimeni. Locul si piesa le-ai avut dintotdeauna, nu ti-au fost furate de catre nimeni si nici nu iti vor fi furate vreodata . Ele te asteapta sa le imbini si sa construiesti ceva unic si maret, care sa lase amintiri pretioase in urma ta.

Legea Atractiei se aplica in toate domeniile vietii. Atragi exact ceea ce esti. E atat de simplu. Efectiv optezi pentru a te deschide in fata iubirii, a recunostintei, a respectului, a afectiunii si a daruirii si viata iti da aceleasi lucruri. Nu mai e nevoie sa alergi dupa nimic. Toate vor veni ca o rasplata a ceea ce esti. Caci tu ai ales singur aceasta cale, de a fi iubire si abundenta pe toate planurile, iar viata iti da ceea ce ceri.

In filmul ” The Secret” era o scena frumoasa. Imi aduc aminte de acea replica in care Universul spunea: ” Dorinta ta este porunca pentru mine” .
Tu singur alegi ceea ce vrei sa traiesti si apoi viata iti da fara ca tu sa mai faci nimic. Poti dori tot timpul sa fii o alta persoana, sa traiesti cu teama, cu invidie, cu rautate sau cu critica. Tu alegi. Si in acest caz optezi  pentru a-ti hrani acel ego la maxim. Fiinta ta adevarata in acest caz este complet acoperita cu toate aceste masti si vesminte false.

Sau poti la fel de bine sa te raportezi la iubire, sa iti accepti viata exact asa cum este ea, sa te bucuri de tine insuti, sa binecuvantezi toate lucrurile pe care le ai, sa traiesti cu recunostinta si cu iertare. Iar Universul iti va raspunde si de aceasta data cu aceeasi moneda.

Tu nu ai cum sa primesti decat ceea ce oferi.

Si cateodata pare imposibil sa fim capabili sa oferim iubire, recunostinta, apreciere cand suntem atat de epuizati, cand rutina ne stoarce de puteri si ne consuma toata energia si cand cei din jur par sa nu mai inceteze cu critica si cu asteptarile.

Insa hai sa ne gandim ca inainte de toate viata noastra e in joc si orice s-ar intampla, noi trebuie sa ne fim mereu alaturi si sa pretuim ceea ce ne-a fost dat.
Se intampla sa pierdem multe, de la lucruri pana la fiinte dragi, dar pe noi insine nu avem voie sa ne pierdem. Se intampla sa cadem, sa ne impiedicam, sa ne lovim, dar intotdeauna trebuie sa fim pe pozitie pentru a ne lua revansa.

Atat de multi oameni se invinovatesc, crezand ca ceea ce au facut este o fatalitate. De atatea ori mi s-a intamplat sa imi fie frica de cei pe care ii iubeam cu adevarat. De cei pe cei ii stimam cu adevarat. Mi-era teama sa nu-i dezamagesc si am realizat ca aceasta teama te impiedica practic sa fii cine esti tu cu adevarat. Te impiedica sa devii cea mai buna varianta a ta.
Ea tine de ego, de sinele fals. Cand esti sincer cu tine insuti, cand te predai vietii, nu ti-e teama de nimic, caci teama nu e altceva decat o nevoie ascunsa.

Cand n-am nevoie de nimic de la tine, nu are de ce sa imi fie frica de tine. Nu am de ce sa ma prefac ca sunt altcineva doar ca sa impresionez pe unul sau altul. Mai bine sa fiu eu asa cum sunt, sa gresesc si sa nu ma intereseze parerea celorlalti si sa stiu ca invat ceva . Nu vei evolua niciodata stand si intrebandu-te mereu: ” Cum sa fac sa ii impresionez pe cei din jur?” sau ”  Cum sa fac sa nu-i dezamagesc in vreun fel?”

Nu isi au rostul aceste temeri. Stii ca din cauza lor nu ai reusit nici pana in ziua de azi sa lucrezi la visul tau? Din cauza lor stai si bati mereu pasul pe loc.
Cand ai o pretuire sanatoasa de sine, cand te respecti pe tine insuti, cand apreciezi viata, mai mult decat toate lucrurile materiale pe care le detii, in acel moment te vei elibera si de asteptarile celor din jur si de propria teama si vei castiga inca o comoara imensa pe langa cea pe care o ai deja: Respectul de sine!

Sa ai respect de sine nu inseamna nicidecum sa fii orgolios si ingamfat, ci inseamna sa te onorezi pe tine insuti, sa te pretuiesti sa faci tot ce iti sta-n putinta ca sa te ajuti atat pe tine, cat si pe cei din jur. Cand ai respect de sine incepi sa  te tratezi altfel si drept rasplata si viata va incepe sa te trateze diferit.

Cand te eliberezi de toate traumele, tiparele si convingerile din trecut vei castiga experiente minunate, oameni minunati si vei incepe sa simti libertatea de care ai nevoie ca de aer. Vei ajunge la concluzia ca nu conteaza atat de mult ceea ce se intampla in jur, ci ce poti face tu bun ca sa servesti, sa vii in ajutor cu ceva.

Asta inseamna sa traiesti cu Dumnezeu in suflet. Sa faci din nou loc divinului sa rasara in inima ta si sa te eliberezi complet de tot ceea ce nu-ti trebuie.
Exact cum corpul tau nu are nevoie de junk food, alcool sau tutun, nici sufletul tau nu are nevoie de teama, de regrete, de resentimente, de manie, vinovatie, invidie si toate sentimentele de acest gen care iti macina incet incet din tot ce ai mai frumos.

Ce ai facut atat de rau incat sa nu te poti iubi cu adevarat?
Cu ce ai gresit atat de mult incat sa nu te accepti asa cum esti si sa traiesti viata cu adevarat?
Atat de multi oameni se ingroapa in trecut si singuri isi fac rau. Si eu am trecut prin asta si nu imi lasam sufletul sa merga mai departe. Mi-l tineam strans in gherute si ma plafonam de trecut, nelasandu-l sa se duca si sa se faca uitat. Eu singura imi faceam rau. Si apoi ii invinovateam si pe cei din jur.Era totul ca un cerc vicios din care nu mai puteam iesi.

Trecutul e mort, viitorul e un mister, iar prezentul e cel mai mare dar pe care il avem, pentru ca el e numai si numai clipa in care traim.
Indiferent ce a fost in trecut, orice greseala ai facut, ea este normala si fireasca, este acceptata si iertata de Dumnezeu. Ea asteapta doar iertarea din partea ta. Tu esti cel mai mare dusman al tau si tu te bagi singur in inchisoare zi de zi. Esti limitat doar de gandurile tale, iar atunci cand iti schimbi gandurile, lumea din jurul tau se schimba.

Reintoarce-te la originile tale, gaseste-ti iubirea si linistea interioara si bucura-te de ele, bucura-te de pace, de tot ceea ce te inconjoara, astfel incat sa reusesti sa recreezi acea conexiune cu fiinta ta adevarata. Iubindu-te pe tine neconditionat, vei fi capabil sa oferi iubire neconditionata, intrucat stii ca nimic din exterior nu te poate implini in vreun fel. Fericirea ta nu trebuie sa vina din exterior, caci in acest caz vei trai o iubire conditionata, vei trai teama si nu vei reusi sa iti traiesti viata la capacitatea ei maxima.
Iubirea nu este altundeva decat in interiorul tau, sursa este infinita si asteapta sa o descoperi si sa te folosesti de ea pentru a te vindeca pe tine insuti.

Nu-ti mai apara ego-ul, acel sine fals care are intotdeauna dreptate, care nu greseste niciodata si care se vrea mai presus de tot si de toate.
Ego-ul este cel mai mare dusman al nostru, ne departeaza de cine suntem noi cu adevarat, de implinirea tuturor viselor noastre, caci el se ocupa in primul rand de reputatia ta, de statutul tau in randul lumii,  sa fii numarul 1, ca nu cumva sa ramai in urma si sa te faci de ras, sa fie altii mai buni ca tine si astfel ne face sa traim o viata falsa, inconstienta, lipsita de orice fel de  bucurie si implinire interioara.

Bucura-te de natura, caci a venit primavara, alearga, joaca-te in aer liber, simte-te din nou un copil, lasa-ti sufletul sa zburde in voie, ca un fluture printre flori, simte-te din nou liber si manifesta-te exact asa cum simti. Simte iubirea si bucuria de pretutindeni. Natura a reinviat la viata! Reinvie si tu si permite-ti sa fii din nou asa cum erai, plin de viata, de bucurie,  de voie buna, de entuziasm, energic, optimist si cu sufletul curat!

Vindecandu-te pe tine insuti, iubindu-te pe tine insuti si oferind aceasta iubire, vei contribui la vindecarea Planetei si la crearea unui loc plin de iubire, de pace si de armonie, de care sa ne bucuram cu totii si in care sa nu intalnim altceva decat bucuria si linistea  infinita!  🙂

Imagine