Lectia Aprecierii


De cele mai multe ori, cand nu apreciezi un lucru sau o fiinta draga, o pierzi.

In momentul in care langa tine un obiect si te obisnuiesti cu el, ti se pare firesc sa-l ai, ca si cum acel obiect ar avea obligatie asupra ta si ti-ar fi dator cu ceva. Nu il apreciezi.
Esti prea prins in treburile tale si in ceea ce ai de facut ca sa mai stai sa apreciezi toate nimicurile. Si intotdeauna, ceea ce nu pretuiesti si nu  apreciezi cu adevarat pierzi.

Ieri am aflat o veste socanta. Catelusa mea, Tina, a murit.

De 3 saptamani nu a mai vrut sa manance nimic, stomacul ei era foarte umflat si zacea intinsa la pamant. A refuzat orice fel de mancare, acceptand decat apa. Nu stiu care sa fi fost cauza care a determinat suferinta ei. Am ajutat-o cat am putut, i-am luat medicamente si i le-am dat fortat, dar de cele mai multe ori nu m-a lasat sa i le dau.

Doctorul mi-a spus ca spera ca va fi bine, in caz contrar o va consulta. Dar a fost prea tarziu. Poate ar fi trebuit sa o vada mai devreme, dar fire salbatica cum era, nu stiu cum as fi reusit sa o duc pana la cabinet sa-i faca perfuziile.  Nu te lasa sa te atingi de ea. Nu a vrut sa stea in lesa niciodata. Deja au trecut 3 saptamani de cand nu mancase nimic si nu a mai putut supravietui.

Nu are rost sa arunci vina pe nimeni. Caci acest lucru nu rezolva nimic. Important este lectia pe care o ai de invatat. Si mi-am dat seama ca fiecare lucru, fiecare om din viata ta te invata cate ceva. Nu degeaba iti sunt scoase in fata toate oportunitatile si toate persoanele pe care le intalnesti. Toate au un rost. Totul a fost lasat cu un scop precis.

Si de fiecare data nu apreciem ce avem, credem ca e pur si simplu o intamplare faptul ca am patit ceva neplacut sau ca am intalnit un om obisnuit. Nu e asa.

Universul are un scop precis pentru tine. Acela de a te face sa evoluezi. Si nu ai cum sa evoluezi pana nu inveti lectiile vietii. Acestea pot fi in orice moment al vietii, la orice varsta. Daca nu ti-ai invatat lectia la 20 de ani, Viata are grija sa ti-o predea inca o data la 30, 40, 50 de ani pana o inveti. Iar evolutia se face prin lectii invatate. Si viata ne invata in orice clipa, de dimineata cand ne dam jos din pat, pana seara cand ne bagam iar in pat.  Toate lucrurile care par aparent banale de-a lungul unei zile, sunt acolo pentru tine ca sa le deslusesti si sa inveti din ele.

Si nu le apreciem. Si iar vine clipa cand trebuie sa ne trezim la realitate si viata iar te intoarce din drum la START, pana le inveti. Asta a fost lectia mea: Lectia Aprecierii.

Am apreciat dintotdeauna ceea ce am, dat fiind faptul ca de multe ori mi-am invatat lectiile.
Dar se pare ca nu in totalitate. Si viata iar m-a intors la START.

Si acum imi dau seama ce inseamna cu adevarat sa apreciezi. Chiar si hrana de care ai parte zilnic, computer-ul, telefonul, toate lucrurile pe care le ai, ai putea foarte bine sa nu le ai. Pur si simplu. Gandeste-te ca poate sunt parintii cei care momentan te sustin si iti ofera totul, sau ti-au oferit si te-au ajutat. Dar la urma urmei, ei puteau la fel de bine sa nu ti le ofere. Sunt atatia copii care au avut parte de o copilarie nefericita, de abuzuri, de lipsuri materiale si sentimentale si acestia sunt oameni ca si noi cu aceleasi drepturi.
Dar uite ca ei n-au avut parte de ceea ce tie ti s-a oferit. Nu crezi ca ar trebui atunci sa apreciezi si sa intelegi ca esti oarecum privilegiat?

Chiar daca avem toti aceleasi drepturi, nedreptatile si dicriminarile sunt foarte numeroase.
Asa ca apreciaza chiar acum tot ce ai, ca sa nu iti para rau mai tarziu. Parintii tai, asa cum sunt ei, indiferent de felul in care s-au purtat cu tine si indiferent cat te-au facut sa suferi, apreciaza-i si iubeste-i. Va fi prea tarziu sa faci acest lucru cand nu vor mai fi. Orice intentie din partea lor e de apreciat. Oricat de mica.

Si tot ce ai in momentul de fata poti pierde intr-o clipa. Cine invata sa aprecieze stie ca poate pierde totul intr-o clipa, de aceea se bucura plenar de tot ce are.

Timothy Miller spune in cartea sa „Bucura-te de ceea ce ai ca cea mai simpla cale de a aprecia ceea ce ai e sa practici exercitiul Intelegerii, al Atentiei, si al Recunostintei.
Acest lucru inseamna sa incerci sa  intelegi tot ce se intampla in jurul tau, sa te eliberezi de critica si sa accepti lucrurile ca atare. „Observa cat de prezenta este o floare, cum se preda vietii”,  Eckhart Tolle. Aici se aplica Atentia. Ea presupune sa acorzi atentie fiecarui lucru pe care il faci: daca speli catelul, imagineaza-ti ca e ultima vietuitoare de pe Pamant. Orice ai face, fa acel lucru ca si cum ar fi cel mai important lucru pe care il ai de facut. Iar Recunostinta presupune sa iubesti tot ce ai, sa apreciezi fiecare lucru din viata ta, chiar si cele care ti se par inacceptabile. Inseamna sa-ti iubesti viata asa cum ea, sa fii recunoscator pentru toate experientele de care ai avut parte si pentru cine esti tu ca om. Pentru ca esti un dar al Universului si merita sa pretuiesti acest dar unic.

Acum inteleg de ce e asa de important sa apreciezi din inima toata viata ta, asa cum e ea. Am simtit un gol imens atunci cand am aflat ca Tina a murit, cu toate ca multi ar spune: ” e doar un caine”. E un caine, adevarat, dar urmele pe care le lasa in sufletul tau si lectia ce ti-o preda  aceasta intamplare doare destul de mult.

Am avut-o pe Tina de 10 ani si m-a invatat lectii uimitoare aceasta fiinta.

M-a invatat ce inseamna sa iubesti neconditionat, sa te accepti ca atare si sa te straduiesti sa faci tot ce poti mai bine, sa intelegi ca libertatea e cea mai de pret avere din lume si ca viata e pretioasa si merita sa te bucuri din plin de ea.
Iti multumesc Tina ca m-ai iubit  si ai luptat pana in ultima clipa a vietii tale si m-ai invatat ce inseamna sa lupti cu adevarat. Sa iti doresti viata si libertatea. Nu am sa uit niciodata cand sareai mereu din tarc ca sa umbli prin gradina si sa te bucuri de libertate. Eu te certam, dar acum inteleg de ce iti doreai acea libertate. Nu am sa uit placerea si dorinta ta de a nu lasa nimic sa-ti scape, de la albine pana la pisici, soricei si pasari.
Mi-ai fost loiala si m-ai iubit neconditionat din prima zi de cand te-am cunoscut. Si m-ai invatat cea mai importanta lectie a vietii : Aprecierea.

M-ai ajutat sa inteleg ca in momentul in care esti recunoscator, poti face totul in viata. Cand iti iubesti viata si nu astepti cu mana intinsa sa primesti ceva, atunci vei primi cele mai multe.
M-ai ajutat sa imi dau seama ce important e sa te bazezi pe tine si sa nu lasi pe nimeni sa-ti fure „osul”. Sa lupti cu adevarat, in lupta dreapta, dar sa te opresti in momentul in care te-ai putea rani pe tine.
M-ai invatat ca e important sa te retragi si sa te odihnesti atunci cand esti slabit, trist, abatut si sa iti reincarci bateriile singur fara sa ceri la altii.
Mi-ai fost alaturi atunci cand am fost trista si ai ascultat tot ce-am avut de spus.
Mi-ai fost un prieten adevarat si o luptatoare adevarata.
Iti multumesc. Vei fi mereu in sufletul meu. Fii fericita acolo unde esti acum si sa nu uiti ca te iubesc cu adevarat. ImagineImagine

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s